Ilie Bolojan: "Avem o decuplare totală a sistemului de învățământ de realitatea economică"
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că sistemul de învățământ este complet deconectat de la realitățile economice actuale ale țării. El a subliniat, de asemenea, că un alt aspect problematic este calitatea educației, menționând că, indiferent de percepții, în ultimii ani s-a înregistrat un regres vizibil, conform News.ro.
"Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. De multe ori, universităţile noastre, profilele acestora, specializările, ţin cont de profesorii care sunt acolo, ţin cont de ceea ce sună bine pentru noile generaţii, şi mult mai puţin de ce se întâmplă cu absolvenţii universităţilor, după ce ei ar trebui să intre în realitatea din viaţă, în realitatea economică. Şi aţi văzut că nu există o trasabilitate şi universităţile, în general, nu urmăresc ce se întâmplă cu alumnii lor, după 5 ani de zile. Ce-au făcut? Câţi lucrează în domeniul pe care l-au absolvit? Care este parcursul lor profesional? Pentru că, sigur, niciodată sistemul de învăţământ nu poate urmări 100% ce se întâmplă în economie, dar poate vedea nişte lucruri", a spus premierul Ilie Bolojan, într-o emisiune.
El a precizat că, de exemplu, în medicină, noi, într-un an de zile, avem între 4.000 şi 5.000 de absolvenţi, după care aceşti absolvenţi de medicină intră într-o formă de rezidenţiat.
"Avem între 3.500 şi 4.000 de oameni care intră în rezidenţiat în fiecare an, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an de zile. Ori, a pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur şi simplu piaţa, înseamnă că lucrurile sunt în regulă, că nu există cât de cât o adaptare a învăţământului, la această realitate. Asta a fost şi în domeniul dreptului, asta a fost şi în tot felul de alte specializări şi atunci oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală", a subliniat şeful Executivului.
Potrivit premierului, este nevoie de "politici publice inclusiv pe componenta de învăţământ, atât pe componenta de preuniversitar cât şi pe componenta de universitar, pentru că, dacă nu facem aceste politici, în afară de resurse importante care se irosesc, pentru că statul finanţează astăzi învăţământul românesc într-o proporţie foarte mare, aceste resurse trebuie direcţionate cât de cât către zone care au adresabilitate".
Premierul Bolojan a mai spus că "o altă problemă ţine de calitatea pregătirii". "Că ne place, că nu ne place, a fost o involuţie în aceşti ani. Pentru că universităţile, de exemplu, au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Şi atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate" a subliniat şeful Executivului.
Premierul a mai subliniat că "avem o criză foarte mare de meseriaşi, de instalatori, de meserii pentru care nu mai găseşti adresabilitate în piaţă".
Şeful Executivului a dat exemplul din Austria, unde în clasa a 8- a toţii copii trec printr-un test de aptitudini vocaţionale în care se duc într-un centru care este organizat pe lângă camera de comerţ din fiecare land şi eşti testat de la ureche muzicală, de la abilităţi de manualitate, de a vedea în spaţiu toate cunoştinţele pe care le ai, şi familiei acelui copil i se prezintă aptitudinele copilului.
"Gândiţi-vă că dacă n-ai ureche muzicală, chiar dacă părintele ar vrea să insiste să te trimită la Conservator, ţi se spune, în mod evident, nu insista pe tema asta. Dacă nu ai o vedere în spaţiu, înseamnă că nu e bine să te duci macaragiu, să iei un palet, să-l pui la etajul 10 al unui bloc, pentru că vei lovi paletul respectiv. Dacă n-ai o anumită manualitate, dacă nu ai anumite abilităţi, nu te duci chirurg. Şi am întrebat, recomandările sunt obligatorii? Nu. Se respectă. La început nu s-au respectat, dar după 10-15 ani, oamenii au văzut că acele recomandări îi ajutau pe copii să aleagă domeniul în care aptitudinele cu care erau înzestraţi dădeau rezultate maxime şi este un element de a face o anumită direcţionare pe zona de viitor a unui copil", a menţionat premierul.
Potrivit premierul, pe regiunea de Nord-Vest este un program pilot care ar prevedea ca începând de anul viitor să se aplice acest lucru, să existe o finanţare europeană care finanţează aceste centre de testare, în aşa fel încât testarea să fie obligatorie, dar respectarea să fie opţională, el adăugând că în foarte multe ţări se fac aceste direcţionări, în clasa opta, la final de liceu, în aşa fel încât să existe o direcţionare pe funcţie de aptitudinile pe care le ai.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
