Ion Iliescu riscă să rămână fără certificatul de revoluţionar

Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist a declanşat procedura de anulare a certificatului de revoluţionar al lui Ion Iliescu.

Decizia a fost luată într-o şedinţă în 31 mai, în urma unei solicitări a Asociaţiei 21 decembrie, referitoare la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea titlului de luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 de către Ion Iliescu.

Potrivit documentelor comisiei, în unanimitate a constatat, atât din CV, cât şi din materialele de presă, că Ion Iliescu a deţinut funcţii de conducere în Partidul Comunist Român, ceea ce îl face incompatibil cu statutul de luptător în Revoluţie, conform Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

”De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945-1989 au deţinut cel puţin o demnitate sau o funcţie de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau naţional ale Partidului Comunist Român”, prevede articolul invocat.

Membrii comisiei au decis demararea procedurii administrative de anulare a certificatului de revoluţionar al lui Ion Iliescu în instanţa de contencios administrativ.

Înalta Curte confirmă redeschiderea urmăririi penale a lui Ion Iliescu în Dosarul Mineriadei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat în decembrie anul trecut redeschiderea urmăririi penale a lui Ion Iliescu în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Decizia instanţei este definitivă.

În 8 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să retrimită Parchetului General Dosarul Mineriadei. Instanţa a constatat că sunt elemente în rechizitoriu care justifică restituirea dosarului la Parchetul General. 

Printre nereguli, se numără lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990 ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”, se arăta în sentinţa ÎCCJ. 

De asemenea, instanţa de judecată a identificat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi în dosar, astfel că a constatat nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. 

Totodată, a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare. 

Instanţa a admis unele dintre solicitările de sesizare a Curţii Constituţionale, dar a respins altele.  

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰