Ludovic Orban va depune la Parlament lista cu miniştri şi Programul de Guvernare
Premierul desemnat, Ludovic Orban, va depune la Parlament lista cu miniştrii care vor face parte din noul Guvern, dar şi Programul de Guvernare.
Premierul desemnat, Ludovic Orban, va depune la Parlament lista cu miniştrii care vor face parte din noul Guvern, dar şi Programul de Guvernare.
Primul pas în tentativa de instalare a unui nou guvern e făcut de Ludovic Orban după-amiază, când e așteptat să depună la Parlament lista cu componența executivului. Premierul desemnat nu e însă într-o poziție confortabilă: încă trebuie să negocieze voturi pentru ca executivul său să fie aprobat.
Ce se întâmplă astăzi
Până să ajungă la Parlament, Orban trebuie să-și definitiveze mai întâi cabinetul. Lista finală de miniștri va fi discutată de el, joi dimineață, cu Președintele Klaus Iohannis.
Odată definitivat guvernul, Premierul desemnat va prezenta lista conducerii propriului partid, care își va da votul.
Abia după ce va avea unda verde de la colegii lui liberali, Ludovic Orban va depune la Parlament atât componența executivului, cât și programul de guvernare.
Cum arată guvernul Orban
Miercuri, lista miniștrilor nu era încă finalizată. Încă existau portofolii unde figurau 2 sau chiar 3 nume de candidați pentru postul de titular, semn că încă mai era nevoie de discuții, evaluări și negocieri.
Ce urmează
Conform regulii, odată depuse lista de miniștri și programul de guvernare, mingea e în curtea celor din Birourile Permanente Reunite ale celor două camere ale Parlamentului. Ei trebuie să stabilească un calendar pentru aprobarea guvernului Orban.
După stabilirea calendarului, încep audierile miniștrilor-candidați în comisiile de specialitate. Odată ce miniștrii sunt validați de comisii, are loc votul final asupra întregului Guvern. Votul este dat în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Planul liberalilor: Premierul desemnat și-ar dori ca ședința Birourilor Permanente Reunite să fie cel târziu luni. Apoi ar urma ca audierile miniștrilor în comisii să se desfășoare până miercuri, iar joi, pe 31 octombrie, să fie votul pe Guvern, în plenul reunit Parlamentului.
Liberalii, la mâna lui Ponta
Ca și în cazul moțiunii de cenzură, Victor Ponta joacă un rol-cheie în tot acest proces de aprobare a noului Guvern. Șeful Partidului Pro România s-a pronunțat deja, spunând că va vota împotriva cabinetului Orban. Însă Ponta are importanță inclusiv în Birourile Permanente Reunite, care stabilesc calendarul audierilor și votării guvernului.
BPR-urile au 26 de membri, dintre care 13 sunt ai PSD, iar 12 ai opoziției și minorităților, iar 1 membru este de la Pro România. Pentru ca liberalii să-și impună calendarul dorit, votul parlamentarului lui Victor Ponta se dovedește crucial. Un eșec al PNL ar însemna ca PSD să își impună voința.
Ce planuri are PSD
Surse politice spun că PSD vrea să rămână la guvernare, chiar și cu un executiv interimar, până la alegerile prezidențiale. Social democrații vor astfel să tragă cât mai mult de timp cu procesul de validare a executivului Orban astfel, chiar dacă va trece în Parlament, noul Guvern să se instaleze abia după alegeri.
Astfel, PSD are în plan ca, în BPR, să se adopte un calendar care să prevadă ca votul pe cabinetul Orban, în plenul reunit al Parlamentului, să aibă loc în joia dinaintea prezidențialelor, adică pe 7 noiembrie, cu o săptămână mai târziu decât ar vrea liberalii.
Cursa voturilor pentru noul Guvern
Situația din BPR nu e însă singura problemă pentru Premierul desemnat. Ludovic Orban are nevoie în continuare de voturi pentru a obține majoritatea necesară ca să-i fie validat guvernul.
Calculele de până acum arată că încă nu are susținerea celor 233 de parlamentari care i-ar asigura instalarea la Palatul Victoria. Lovitura a fost primită de liberali la negocieri de la Victor Ponta, care, după două runde de discuții, a anunțat că va vota împotriva guvernului.
Surse politice spun că, la negocierile de marți, Victor Ponta a cerut două ministere-cheie, Externe și Justiția, iar liberalii, cum era de așteptat, ar fi refuzat. La primele negocieri, liderul Pro România ar fi cerut pentru partidul său 3 portofolii, de asemenea, extrem de importante: Finanțele, Internele și Dezvoltarea.
Victor Ponta a dezmințit însă aceste variante, susținând că a cerut doar ca viitorul comisar european să fie un socialist, fără să pronunțe numele acestuia. Însă, dincolo de culisele negocierilor, rezultatul a fost un nu categoric din partea lui Ponta.
Ce opțiuni au liberalii pentru a strânge voturi
Cu Pro România împotrivă, Ludovic Orban se vede cu o plajă restrânsă de opțiuni în tentativa de a primi votul parlamentului. Însă, ca și la moțiunea de cenzură, premierul desemnat s-ar putea baza pe voturile PSD-ului, deși partidul îi e împotrivă și a spus că nu se va prezenta la votul din plenul reunit.
Orban își va căuta astfel susținerea la rebelii social democrați și din Pro România.
Cum arată calculul voturilor pentru Guvernul Orban
Dacă votul ar avea loc astăzi, cel mai probabil, noul executiv Orban ar fi respins. Prin anunțul făcut de Victor Ponta, practic, PSD și Pro România ar avea împreună 233 de voturi, adică fix majoritatea necesară pentru a respinge guvernul. Mai sunt însă încă 5 neafiliați care, la rândul lor, vor să spună nu cabinetului Orban.
În tabăra pro, sunt voturile PNL, USR, ALDE, UDMR, PMP și ale minorităților, plus încă 3 neafiliați. În total, sunt 227 de voturi pentru Guvernul Orban, în timp ce 238 sunt împotrivă.
Voturi împotriva Guvernului Orban (actualizat la 23 octombrie):
Premierul desemnat are încă destule zile pentru a duce negocieri și a întoarce balanța în favoarea sa. Există însă și riscul ca partidele care-l susțin să se răzgândească, așa cum a fost avertismentul USR, nemulțumit de una dintre variantele de miniștri pentru Sănătate. Pentru a-și consolida astfel susținerea opoziției, Ludovic Orban trebuie să vină cu o listă finală agreată de toate partidele care au spus inițial că îi acordă sprijin.
Numărătoarea inversă pentru anticipate
Depunerea la parlament a listei cu miniștri declanșează nu doar procesul de validare a noului guvern, dar și cel care poate duce la anticipate.
Astfel, de astăzi, când Premierul desemnat se va duce la Parlament, este activat termenul legal de 60 de zile la finalul cărora Președintele ar putea dizolva legislativul și decreta alegeri anticipate.
Pentru aceasta însă, conform Constituției, Parlamentul trebuie să nu acorde votul de încredere Guvernului și să respingă cel puțin două solicitări de învestitură.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰