Reacţiile antreprenorilor la acuzaţiile lui Dragoş Anastasiu despre fenomenul "șpăgii de supravieţuire"
Vicepremierul Dragoş Anastasiu şi-a dat demisia duminică, după ce s-a aflat că, timp de 8 ani, a dat 170.000 de euro unei inspectoare ANAF sub forma unui contract de consultanţă. Într-un discurs de la tribuna Palatului Victoria, oficialul a explicat, cu lacrimi în ochi, modul în care compania sa ar fi fost şantajată ani de zile de un reprezentant al statului român. Anastasiu a subliniat că ar fi fost o "şpagă de supravieţuire", pentru ca firma pe care o conducea să nu intre în faliment. Dragoş Anastasiu a mai spus că, în anii '90, șpaga se dădea în plic, după care, în anii 2000, a apărut fenomenul firmelor de consultanță, tot un fel de șpagă, dar mascată.
Antreprenorii din România au reacționat online atât pozitiv, cât şi negativ la declarațiile făcute duminică de Dragoş Anastasiu despre fenomenul șpăgii mascate și despre presiunile care se făceau în anii 2000. Unii dintre ei îi iau apărarea, alții îl critică. O parte din ei au lansat, la rândul lor, apeluri la a-și spune poveștile: Câți dintre ei au fost forțați să aleagă între șpagă sau blocaj?
"Sunt antreprenor. Și expert contabil. Am văzut zeci, poate sute de controale și interacțiuni antreprenor - stat. Mulți funcționari au fost demni și corecți. Alții… au jucat un alt rol. Rolul de Tati, Tăticu’, Tătuțu’. Acel arhetip de protector pentru un ‘copil’ lipsit de imaginea completă", este mesajul publicat de un antreprenor.
"În 2008, un inspector cu păr cărunt îmi zice, după primul meu control: "Dl patron, că vă văd așa, mai tânăr, vă zic: dvs. trebuie să luați în calcul aceste cheltuieli". Un fel de fură, fraiere, ceva ca să ai de unde da", a scris un altul.
"Nu am dat, dar am plătit pentru asta, răzbunare, procese cu ANAF, amenințări ani de zile, plătit sume către ANAF scoase din burtă și falimentul firmei respective", a povestit o antreprenoare.
"Nu am dat șpagă și ne-am plătit la timp toate contribuțiile. Au fost perioade în care am întârziat cu plata și imediat primeam somație sau chiar poprire pe cont. Nu am fost privilegiați ca alții", a comentat altul.
"Cei care au prins Garda Financiară știu mai multe. În anii 2000 și până după 2011, era o practică foarte des întâlnită. Totul este istorie acum; după părerea mea, nivelul este mult mai scăzut față de acei ani", a mărturisit un altul.
Dragoş Anastasiu reclamă abuzurile statului român
Dragoș Anastasiu și-a dat demisia din funcția de vicepremier pentru reforma companiilor de stat, după ce a spus că există "șpagă de îmbogățire și șpagă de supraviețuire", iar în cazul său a fost a doua situație, adică a dat "șpagă de supraviețuire" timp de 8 ani unei funcționare ANAF. Fostul vicepremier a atacat dur statul român, pe care l-a numit asupritor în relația cu firmele private. În urmă cu aproape două decenii, firma pe care o deținea, de transporturi internaționale, a fost anchetată de poliția economică.
Timp de 3 ani, rambursarea TVA, în valoare de 1 milion de euro, a fost oprită, după care a început ancheta penală, care s-a închis 2 săptămâni mai târziu, susține Anastasiu. A început apoi un control pe fond al ANAF, pe 5 ani, iar funcționara i-a propus partenerului lui Dragoș Anastasiu semnarea unui contract de consultanță cu o firmă, pentru ca acel control să fie închis în doar câteva luni. Firma de transporturi a dat "șpagă de supraviețuire" 170.000 de euro timp de 8 ani.
Anastasiu susține că, în anii '90, șpaga se dădea în plic, iar în anii 2000 a apărut fenomenul firmelor de consultanță, o șpagă mascată. Când a aflat de situație, a mers la DNA. Susține că nu a fost denunțător, ci martor. În plus, reclamă abuzurile statului român asupra antreprenorilor, datoriile pe care le are guvernul către firmele private și le recomandă patronilor să iasă în față și să-și spună povestea. Cu lacrimi în ochi, Anastasiu a mulțumit tuturor la anunțul plecării din funcție de la Palatul Victoria.
După demisie, interimatul va fi asigurat de premierul Ilie Bolojan. Acesta are la dispoziție 45 de zile să numească un nou vicepremier. Potrivit surselor Obsrevator, sunt două variante în acest moment: Mihai Jurca, actualul șef al Cancelariei premierului, și unul dintre experții care fac parte din grupul de lucru cu consultanți privați care se ocupă de reforma companiilor de stat.
Trebuie menționat că, din categoria membrilor guvernului care au avut probleme cu legea, fac parte și vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Culturii, András Demeter, care au fost condamnați pentru conflict de interese.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
