AIE avertizează UE să nu relaxeze sancțiunile asupra energiei ruseşti: "Ar fi o eroare majoră"
Europa riscă să repete una dintre cele mai costisitoare greșeli energetice din ultimii ani dacă va reveni la dependența de resursele rusești, avertizează directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol. În contextul unui nou șoc energetic provocat de tensiunile din Orientul Mijlociu și de închiderea Strâmtorii Ormuz, șeful AIE susține că relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești ar fi "o eroare majoră" pentru Uniunea Europeană. Declarațiile vin în timp ce prețurile petrolului și gazelor cresc accelerat, iar statele europene caută soluții pentru a limita impactul crizei asupra economiilor lor.
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleRelaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești ar fi o "greșeală majoră" pentru țările europene, a avertizat directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, într-un interviu acordat Euronews, în contextul în care blocul comunitar se confruntă cu efectele unui al doilea șoc energetic în doar patru ani.
Criză energetică amplificată de Orientul Mijlociu
UE analizează măsuri pentru reducerea presiunii asupra prețurilor la energie în statele membre, după criza provocată de închiderea Strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea în martie anul trecut.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au contribuit la o creștere de 65% a prețului petrolului, potrivit estimărilor Comisiei Europene. În același timp, prețurile gazelor naturale s-au dublat. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a exclus orice posibilitate de relaxare a sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul unor țări terțe.
"A bate la ușa Rusiei ar fi o eroare majoră"
Birol a reiterat această poziție și a declarat că "a bate la ușa Rusiei ar fi o eroare majoră", după publicarea raportului anual al AIE, care avertizează asupra "celei mai mari crize de securitate energetică cu care s-a confruntat vreodată lumea".
"Europa a plătit deja pentru dependența excesivă din 2022. Prima dată a fost o greșeală, dar dacă se repetă, nu mai poate fi numită greșeală. Există multe alte opțiuni pe care Europa ar trebui să le ia în calcul, mai sigure din perspectiva politicii energetice, externe și de apărare", a spus Birol.
La începutul acestei luni, Statele Unite au anunțat prelungirea unei derogări de 30 de zile de la sancțiunile privind petrolul rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ajută statele mai sărace să facă față costurilor ridicate ale energiei. Și Regatul Unit a relaxat restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusească rafinată în alte țări, invocând problemele de aprovizionare și creșterea prețurilor, însă Londra a insistat că nu este vorba despre o renunțare la sancțiunile de bază.
UE a refuzat însă orice relaxare a măsurilor, argumentând că finanțarea Moscovei prin energie, direct sau indirect, ar contribui la prelungirea războiului din Ucraina. Într-un interviu separat pentru Euronews, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a exclus orice derogare, calificând decizia drept una strategică din perspectiva securității.
Tensiuni politice în interiorul UE
Între timp, creșterea costurilor energiei amplifică tensiunile dintre statele membre. Săptămâna trecută, premierul italian Giorgia Meloni a transmis o scrisoare Comisiei Europene în care susține că actuala criză energetică este la fel de importantă ca apărarea și trebuie tratată ca atare. Ea a cerut, de asemenea, exceptarea investițiilor energetice de la regulile privind deficitul și datoria publică.
AIE avertizează că perturbările provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși impactul crizei petroliere din anii ’70 și estimează o accelerare a diversificării surselor de energie.
În raportul său anual privind investițiile globale în energie, agenția estimează că investițiile mondiale vor ajunge la 3.400 de miliarde de dolari în acest an. Aproximativ 2.200 de miliarde de dolari vor merge către rețele electrice, stocarea energiei, combustibili cu emisii reduse, energie nucleară, surse regenerabile și electrificare.
Alte 1.200 de miliarde de dolari vor fi direcționate către petrol, gaze naturale și cărbune.
Efecte de durată asupra Europei
Birol consideră că actuala criză va avea efecte de durată asupra Europei și subliniază legătura strânsă dintre securitatea energetică și cea economică. Potrivit acestuia, după șocul provocat de dependența de gazele rusești în urma invaziei Ucrainei, conflictul din Iran obligă UE să își regândească urgent strategia energetică pe termen lung.
"Competitivitatea și suveranitatea Europei vor depinde în mod esențial de strategia sa energetică. În opinia mea, viitorul energetic al Europei este electrificarea, iar economiile noastre trebuie electrificate cât mai mult posibil", a spus el, adăugând că energia nucleară va avea un rol important în tranziția de la combustibilii fosili.
"Sunt un om al energiei și vorbesc despre energie. Europa nu a făcut întotdeauna alegerile corecte și am făcut multe greșeli. Acum trebuie să fim foarte clari și să luăm deciziile energetice potrivite. Este esențial pentru suveranitatea continentului", a concluzionat Birol.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
