Ce este scleroza laterală amiotrofică, boala de care suferea Eric Dane, mort la 53 de ani
Actorul Eric Dane, cunoscut din serialul "Anatomia lui Grey" a murit la vârsta de 53 de ani după o luptă cu scleroza laterală amiotrofică. Starul a vorbit deschis despre viaţa cu SLA de când şi-a anunţat diagnosticul în aprilie 2025 şi a depus eforturi susţinute pentru a promova cercetarea şi asistenţa în domeniul bolilor neurodegenerative.
Într-o declaraţie făcută la acea vreme, Dane a spus că se simte „recunoscător” pentru sprijinul familiei sale, care l-a ajutat să treacă prin acest „nou capitol”, şi că este norocos să poată continua să lucreze, pregătindu-se să se întoarcă pe platoul de filmare al serialului „Euphoria”.
În iunie, în timpul primului său interviu televizat de la dezvăluirea diagnosticului, Dane a vorbit deschis despre unele dintre simptomele care au dus la descoperirea diagnosticului său, spunând emisiunii „Good Morning America” de la ABC că totul a început cu „o slăbiciune a mâinii drepte”.
„La sfârşitul zilei, tot ce vreau să fac este să petrec timp cu familia mea şi să lucrez puţin, dacă pot”, a declarat el pentru ABC în iunie.
„Nu cred că aceasta este sfârşitul poveştii mele. Pur şi simplu nu simt, în inima mea, că acesta este sfârşitul meu”, a adăugat actorul.
Dane a continuat să militeze pentru adoptarea unei legislaţii care să abordeze cercetarea în domeniul bolilor neurodegenerative.
Ce este scleroza laterală amiotrofică
Scleroza laterală amiotrofică denumită și boala Lou Gehrig, este o boală neurodegenerativă cronică, care afectează fibrele nervoase periferice. Scleroza laterală amiotrofică poate apărea la orice vârstă, dar afectează cu precădere bărbații între 55 și 75 de ani. Această afecțiune are o evoluție ireversibilă și duce la deces.
SLA afectează progresiv celulele nervoase din creier şi măduva spinării care fac ca muşchii părţii superioare şi inferioare a corpului să funcţioneze, potrivit ALS Association, o organizaţie non-profit care se ocupă de cercetarea bolii şi oferă resurse persoanelor care suferă de aceasta. În prezent, nu există un tratament cunoscut.
Scleroza laterală amiotrofică, prescurtată SLA sau ALS (acronimul din engleză-amyotrophic lateral sclerosis), este o afecțiune a cărei cauză nu este clar identificată.
Aproximativ 10% din cazuri sunt moștenite, cu mutații ale genelor C9orf72 sau SOD1, responsabile de sinteza unor proteine sau enzime din structura neuronilor motori. Restul sunt cazuri sporadice, pentru care au fost propuse diferite teorii: plieri greșite ale proteinelor, acumulare de radicali liberi de oxigen, disfuncții mitocondriale, neuroinflamație etc.
Cu toate acestea, este acceptată ideea că scleroza laterală amiotrofică ar rezulta dintr-o combinație de factori (predispoziție genetică și factori toxici din mediu). Astfel, factorii de risc includ: fumatul; expunerea constantă la toxine (pesticide, metale grele, precum intoxicația cu plumbul); serviciul militar (rate mai crescute de ALS la foștii militari, dar fără a identifica o cauză sigură).
Scleroza laterală amiotrofică este o boală de neuron motor, care afectează mișcările voluntare, fiind implicați atât neuronii motori superiori (care pleacă de la creier și ajung la măduva spinării), cât și neuronii motori inferiori (care pleacă de la măduva spinării și ajung în mușchii scheletici).
Structura acestor neuroni se deteriorează gradual, iar în final aceștia își pierd funcția și nu mai trimit semnale către mușchi sau creier.
Simptomele variază de la persoană la persoană și depind de tipul de neuroni care sunt afectați, iar la debut boala poate fi confundată cu diferite neuropatii. Pe măsură ce evoluează, sunt afectați din ce în ce mai mulți neuroni, iar afecțiunea devine ușor de diagnosticat, potrivit Sanador.
Astfel, semnele și simptomele timpurii includ: probleme de mers, la început minore; senzație de slăbiciune în membre; spasme musculare mici, dar constante, denumite popular și ”mușchi care se zbat” (fascilulații); tulburări de vorbire; pierderea echilibrului; pareză; tulburări de deglutiție (disfagie - dificultate la înghițirea alimentelor sau băuturilor); tulburări de comportament (de exemplu, plâns sau râs incontrolabil).
De obicei, boala debutează simetric, la ambele picioare sau mâini și progresează în câteva luni până la paralizia acestora, asociată cu moartea neuronilor. Mușchii se atrofiază (pierderea masei musculare scheletice) și apar probleme la masticație și respirație în ultimele faze.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
