Valeri Zalujni a dat vina pe Volodimir Zelenski pentru contraofensiva ratată a Ucrainei din 2023

Ruptura dintre Valeri Zalujni și Volodimir Zelenski, despre care presa ucraineană și externă a relatat de-a lungul anilor, pare a fi cu adevărat una reală. De când a fost demis din funcția de șef al armatei ucrainene în 2024 și transferat la Londra, Zalujni a fost considerat de analiștii politici de la Kiev drept principalul rival politic al lui Zelenski iar "exilarea" sa în Marea Britanie a fost interpretată drept o modalitate de a-l distanța de Ucraina pentru că era mult prea popular. 

Într-un interviu pentru AP, Zalujni a lăsat de înțeles că Zelenski a trimis Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) să efectueze un raid la centrul său de comandă în 2022, că celebra contraofensivă ucraineană din 2023 a eșuat pentru că președintele ucrainean nu a alocat resursele suficiente și că a refuzat o ofertă de ajutor politic din partea lui Paul Manafort.

În cadrul interviului, care a stârnit valuri la Kiev, Zalujni a dezvăluit că, în septembrie 2022, cu o zi înainte de contraofensiva reușită a Ucrainei, SBU a descins la centrul său de comandă sub pretextul executării unui mandat de percheziție pentru un club de striptease care ar fi fost activ anterior în clădirea respectivă. La momentul respectiv, se aflau de față cel puțin 12 ofițeri britanici. Zalujni l-a sunat pe Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale la acea vreme, și l-a avertizat că, dacă nu retrage agenții SBU, va folosi armata pentru a-i respinge. "Am spus lui Iermak că voi respinge acest atac, pentru că știu să lupt". Fostul general a numit incidentul "un act de intimidare" care risca să expună diviziunile interne în timpul războiului.

Zalujni le-a blocat accesul la documente și computere. Contactat atunci, șeful SBU, Vasyl Maliuk, i-a spus că nu știa nimic despre operațiune. Documentele instanței au arătat mai târziu că SBU obținuse un mandat legat de un presupus caz penal privind un club de striptease, dar doi angajați au declarat pentru AP că acel club fusese închis înainte de invazia rusă. Zalujni consideră că mandatul a fost un pretext și că este improbabil ca anchetatorii să fi vizat din greșeală centrul principal de comandă militară al Ucrainei.

Deși criza inițială a trecut, dezacordurile dintre Zalujni și Zelenski privind strategia militară au continuat pe parcursul războiului. Contraofensiva din 2023, care a eșuat, a fost "deosebit de controversată", scrie AP. Operațiunea a fost criticată de experți militari pentru că a fost prea ambițioasă și lansată prea târziu, permițând Rusiei să își consolideze apărarea.

Zalujni susține că planul său, conceput cu ajutorul partenerilor NATO, a eșuat pentru că Zelenski și alți oficiali nu au alocat resursele necesare. Zalujni și-a dorit concentrarea forțelor într-o singură direcție de atac pentru a recuceri părți din regiunea Zaporojie și a avansa spre Marea Azov, tăind coridorul terestru al Rusiei către Crimeea. În schimb, trupele și resuirsele au fost dispersate la Bahmut, slăbind ofensiva. Două surse occidentale din domeniul apărării au confirmat relatările lui Zalujni pentru AP.

Deși a declarat că nu vrea să intre activ în politică, Zalujnii a confirmat că au existat încercări de a fi atras într-o campanie electorală. Un consultant politic american, destul de cunoscut, l-a contactat în primăvara lui 2025 pentru a-i oferi ajutor politic. Zalujni i-a mulțumit, dar a refuzat, spunând că nu are nevoie de serviciile lui.

Sursele AP susțin că acel consultant era Paul Manafort, cunoscut pentru că a condus campania lui Donald Trump în 2016, și ulterior condamnat pentru diverse infracțiuni, inclusiv pentru că făcuse lobby secret pentru Viktor Ianukovici, fostul președinte pro-rus al Ucrainei.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰