Video Naşterea prin cezariană, tot mai frecventă în România. De ce ajung peste 60% dintre femei pe masa de operație
Naşterea este cel mai important moment din viaţa unei femei. Dar odată cu acest moment, apare şi o dilemă importantă: natural sau cezariană? Teoretic, este o alegere personală şi asumată, alături de medic. Practic, în România, de multe ori se dovedeşte a fi o decizie forţată. Dezbaterea s-a aprins şi mai mult în ultimele săptămâni, odată cu apariţia acelor panouri stadale care incriminau naşterea prin operaţie. Medicii spun clar: nu există o naştere universal valabilă, pentru că decizia corectă se ia împreună cu medicul, pe baza riscurilor, nu din auzite şi nu din informații găsite pe internet. Când este necesară operația și ce ar trebui să știe orice viitoare mamă descoperiţi într-un material Observator 16.
"Încă de când am rămas gravidă, mi-am dorit foarte mult să nasc natural, poate şi pentru că mama a avut o experienţă foarte plăcută. Prin al treilea trimestru de sarcină mi-a ieşit o analiză de sânge foarte mărită. Am avut probleme cu coagularea sângelui, am făcut nişte injecţii. Doamna doctor hematolog a spus că cel mai bine e să nasc prin cezariană de urgenţă. Eu deja aveam 39 de săptămâni. Şi am născut a doua zi", povesteşte Ramona Crivăţ, pentru care planul de acasă nu s-a potrivit cu cel al medicilor.
În ultimul moment, a aflat că nu mai poate naşte natural. Un şoc psihologic peste care a trecut cu ajutorul medicului. Asta după ce primul doctor la care s-a dus nu i-a oferit nici măcar alternativă.
"A fost foarte vehementă. A spus că ea face doar cezariene. Mi s-a părut un pic aiurea, pentru că până la urmă ar trebui încurajată naşterea naturală, nu cezariana. Tot timpul mi-am dorit ca fetiţa să vină natural, să nu fie forţată, când vrea ea, dar în acelaşi timp nu regret decizia luată", spune Ramona.
Ca ea, în România, sunt tot mai multe femei care ajung să nască pe masa de operație. Peste 60%. Mult peste cât recomandă Organizația Mondială a Sănătății, adică doar 10-15% dintre naşteri. În ultimele decenii, rata cezarienelor a explodat în toată lumea. De la 7% cât era în 1990, estimările OMS ajung la aproape 30% până în 2030. Cum s-a ajuns aici? Medicii pun totul pe seama vârstei tot mai înaintate a mamelor, dar psihologii vorbesc şi despre presiune socială.
"Dacă acum 10-15 ani, femeile aveau prima sarcină la 25-26 de ani, acum vedem un trend în care femeile amână tot mai mult sarcina. Nu mai sunt femei tinere, sănătoase", explică Anca Panaitescu, șefa secției de obstetrică ginecologie a Spitalului "Filantropia". Psihologul clinician Ana Postelnicu spune că "naşterea naturală devine o anxietate, pentru că mamele noastre au născut în condiţii grele şi am auzit multe poveşti înspăimântătoare. Pe lângă poveşti, am întâlnit gravide care avuseseră diverse situaţii în care durerea a fost atât de intensă încât imediat corelează cu durerea nasterii şi spun că nu pot să mai treacă încă o dată prin asta".
La toate acestea, se adaugă un sistem medical permisiv care acceptă cezariana "la cerere", ba chiar o şi încurajează, dar şi lipsa suportului real pentru naşterea naturală. Aşa cum nu se întâmplă în ţările nordice, unde nașterea naturală este regula, iar cezariana, o excepţie.
"Din lipsă de educație. Pentru că, realmente, eu așa consider că în România nu avem politici publice încă bine definite care să poată să genereze această educație a tinerelor viitoare mame. Acum, desigur că noi avem o lipsă, ca să zic așa, chiar la nivel național, lipsa moașelor din sistem", arată moaşa Vania Limban. Rămâne aşadar o întrebare esenţială: Cât control avem, de fapt, asupra momentului naşterii? O decizie personală, până la urmă, care ţine atât de starea mamei, cât şi de evoluţia sarcinii. Medicii spun că operaţia este necesară în anumite situaţii, dar nu ar trebui să devină o rutină.
"Cezariana devine salvatoare în travaliu când naşterea naturală nu mai progresează adecvat şi pune în pericol viaţa bebeluşului sau a mamei. Când există o dezvoltare anormală a placentei sau când bebeluşul e într-o prezentaţie incompatibilă cu naşterea naturală", explică Anca Panaitescu, șefa secției de obstetrică ginecologie a Spitalului "Filantropia".
Specialiştii spun că decizia ar trebui luată informat, împreună cu medicul. Fiecare femeie are dreptul să întrebe dacă e necesară operaţia, ce riscuri există pentru ea şi copil, dar şi ce alternative mai are. De altfel, nu există o naştere ideală, iar fiecare sarcină e diferita din punct de vedere medical pentru fiecare femeie. Pentru alte femei însă, ca Ioana, mamă de un an, decizia este una asumată. Pentru alte viitoare mame, naşterea naturală rămâne prima opţiune.
Dincolo de propria alegere, intervine şi organizarea sistemului medical. Dacă la spitalele de stat, ponderea cezarienelor e de 30-40%, la privat procentul lor este semnificativ mai mare: între 50 şi 70%. De ce contează felul în care copilul vine pe lume? Medicii spun că bebeluşii născuţi natural au un sistem imunitar mai puternic şi mai puţine probleme respiratorii. Ceilalţi au un microbiom intestinal diferit, asociat uneori cu alergii, obezitate sau boli autoimune. Fie că vorbim despre naştere naturală sau cezariană, "naşterea ideală" rămâne cea care se încheie cu bine atât pentru mamă, cât şi pt copil.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
