Video Sforăitul poate fi primul semn al sindromului de apnee în somn. Ce soluţii dau specialiştii şi când trebuie să ne îngrijorăm

• Sforăitul apare mai des la pacienţii care au deviaţie de sept şi care nu respiră bine pe nas

Sforăitul, inamicul cuplului în dormitor. Este o afecţiune care le face mai mult rău partenerilor decât celor care sforăie. Cele mai expuse persoane sunt bărbaţii de peste 40 de ani, supraponderali, dar este o problemă cu care se confruntă ambele sexe. Somnolenţa din timpul zilei, aţipirile la volan sau la locul de muncă ar trebui să ne dea de gândit. Iată explicaţiile.

Ioan Bulescu, medic ORL, somnologie: Sforăitul este, de fapt, un zgomot care se formează la nivelul gâtului, la nivelul caii respiratorii superioare, atunci când această cale respiratorie începe să vibreze. Este principiul unui instrument de suflat. El apare datorită unei instabilități a caii respiratorii superioare, se întâmplă în mod normal în timpul somnului, pentru că mușchii gâtului se relaxează și atunci calea respiratorie se îngustează. Este primul semn al unei căi respiratorii instabile. 

Apare mai des la pacienţii care au deviaţie de sept şi care nu respiră bine pe nas. Sau cei cu rinite alergice, sinuzite sau la pacineţii supraponderali. Sforăitul în sine nu este considerat a fi periculos. Dar poate fi primul semn al sindromului de apnee în somn. Când să ne îngrijorăm? Atunci când devenim somnolenţi în timpul zilei, când avem tendinţa să aţipim la serviciu sau, şi mai grav, la volan. 

Ioan Bulescu, medic ORL, somnologie: Apneea în somn este o boală care începe să fie diagnosticată din ce în ce mai des, și pe măsură ce se dezvoltă, ne dăm seama că e asociată cu multe alte probleme de sănătate. Semne clasice, sforăit zgomotos, asociat cu opriri ale respirației, treziri repetate, treziri sufocante, somn neodihnitor. 10 ore de somn și să se trezească tot obosiți. 

Probleme se pot agrava în timp, spun medicii. 

Ioan Bulescu, medic ORL, somnologie: Sunt modificări la nivelul cardiovascular, tensiune arterială, hipertensiune arterială chiar și rezistență la tratament. Tulburări de ritm cardiac și risc crescut de infarct miocardic. Modificări ale toleranței la glucoză sau diabet. Apneea se crează mecanic. Este un principiu prin care putem să tratăm. Calea respiratorie deschisă să nu o mai lăsăm să se închidă. Fie cu tehnici chirurgicale, fie cu dipoz de avansare a mandibulei sau cu dispozitive poziționale. 

Cum putem scăpa de sforăit?

Ca să nu ajungem acolo, primul pas este ca igienă somnului să fie respectată cu stricteţe. 

Ioan Bulescu, medic ORL, somnologie: Ar trebui să separăm somnul, camera de somn, de ce am făcut înainte. Grijă la stimulii din jur. Stăm cu telefonul în mână, cu tableta, cu laptopul ne uităm la TV. Toate emană lumina albastră. Să încercăm să evităm mesele copioase, să evităm consumul de alcool înainte de somn, consumul de cafeină în a două jumătate a zilei, după ora 3,4. 

Temperatura din camera de somn este foarte importantă. Avem tendinţa, mai ales în sezonul rece, să încălzim cât mai mult dormitorul. Nu e bine. Camera trebuie aerisită în timpul zilei, iar 23 de grade sunt suficiente noaptea. Iar dacă partenerul ne atenţionează asupra opririlor de respiraţie din timpul somnului sau asupra zgomotului insuportabil, atunci ar trebui să consultăm medicul specialist. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰