Video Soluţii pentru acces la tratamente noi. Deşi medicamentele sunt aprobate în Europa, ajung târziu în România
Aproape trei ani are de aşteptat un bolnav până când un medicament nou devine disponibil în România. Pentru un pacient cu o boală cronică sau severă, fiecare lună de așteptare este foarte importantă. Deși tratamente noi sunt aprobate constant în Europa, acestea nu ajung întotdeauna la fel de repede și la noi în ţară. De aceea este nevoie ca pacienţii, medicii şi autorităţile să se pună mai des la aceeaşi masă.
Doar 28 dintre cele 168 de medicamente noi aprobate în Uniunea Europeană între 2021–2024 au fost disponibile în România. Un bolnav de la noi din ţară trebuie să aştepte 1.110 zile până are acces la un tratament nou, dublu faţă de media europeană. Pentru mulţi e prea târziu. "Boala nu așteaptă. Câteodată intervenția trebuie să facă rapid, în câteva săptămâni. Ce facem dacă așteptăm 3 ani de yile? Gândiți-vă la un pacient oncologic. Îl pierdem până atunci. Gândiți-vă la toți pacienții cu boli rare sau cu boli autoimune, în care suferința și durerile sunt foarte mari. Deci dacă așteptăm 3 ani, ajungem la dizabilitate, pierdem mai mult. Tratăm mai greu și mai scump și pierdem și pacienți", a declarat Rozalina Lepădatu, preşedinte APAA.
Producătorii de medicamente propun și înființarea Consiliului Național pentru Științele Vieții
România pierde in fiecare an cu 15.000 de pacienţi mai mult decât media din Uniunea Europeană. Din cauze tratabile! "Impactul finanțării sectorului de sănătate și accesul la medicația inovatoare este esențial pentru pacient, pentru familia acestora și pentru întreaga societate. Datele urmărite înseamnă creșterea speranței de viață, menținerea productivității în muncă și în anumite situații diferența între viață și moarte", a declarat Claudiu Cheleş, vicepreşedinte ARPIM. "Forţa ştiinţei este cea care ne duce mai departe, ea ţine pacienţii în afara spitalelor, previne complicaţii, reduce costurile, îi redă societăţii, îi redă familiilor lor. Sănătatea nu este un cost, este o investiţie. Ceea ce îşi doresc pacienţii din România este un standard european de tratament şi noi trebuie să-l oferim", a declarat Radu Răşinar, preşedinte ARPIM.
Un prim pas spre schimbare este colaborarea dintre Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente și Colegiul Medicilor din România care urmărește între altele schimbul de expetiză între profesioniștii din sănătate. "Ne propunem să susținem cercetarea, să susține medicina bazată pe dovezi, să combatem dezinformarea și să aducem cât mai aproape de oameni informații medicale, informație necesare care, de fapt, le apără viața. Ori de câte ori apare în spațiu public o informație falsă, aceasta poate să pună în pericol viața omului și considerăm că felul în care se transmit aceste informații clar, rapid și într-un limbaj care să fie accesibil pentru populație poate să facă diferența", a declarat Cătălina Poiană, preşedinte CMR.
Producătorii de medicamente propun și înființarea Consiliului Național pentru Științele Vieții, o platformă care să aducă la aceeași masă autoritățile, medicii, cercetătorii, industria și organizațiile de pacienți.
