24 ianuarie 2025, zi liberă de Unirea Principatelor Române. Ce s-a întâmplat în 1859

2025 se anunţă a fi un an extrem de norocos pentru români, măcar din punctul de vedere al zilelor libere legale, astfel că este posibil să avem un an plin de minivacanţe.

Vineri, 24 Ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor Române, angajații din România vor avea o nouă zi liberă, potrivit Codului Muncii. Conform legislației în vigoare, ianuarie este una dintre cele mai generoase luni în ceea ce privește numărul de zile libere.

Zilele libere în 2025

• 24 ianuarie (vineri - Ziua Unirii Principatelor)
• 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
• 20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele
• 1 mai (joi - Ziua Muncii);
• 8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusalii
• 15 august (vineri - Sfânta Maria);
• 30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);
• 1 decembrie (luni - Ziua Naţională a României);
• 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri - prima şi a doua zi de Crăciun).

Ce alte zile libere mai pot primi românii în 2025

Românii ar mai putea primi şi alte zile libere în 2025. În primul rând ne gândim la elevi, care vor avea în jur de nouă zile libere în perioada 10 februarie - 2 martie 2025, aşa-numita vacanţă de schi, vor avea alte 10 zile libere în perioada 18-27 aprilie 2025, pentru vacanţa de Paşte, şi vor avea şi vacanţa de vară în perioada 21 iunie - 7 septembrie 2025.

Pe de altă parte, românii pot primi zile libere cu ocazia unor evenimente care se produc în viaţa lor. În cazul căsătoriei, două zile libere, în cazul căsătoriei unui copil, cinci zile libere pentru naşterea unui copil, trei zile în cazul unui deces în familie şi aşa mai departe.

Ce s-a întâmplat de Unirea Principatelor Române

Pe 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române, eveniment ce datează tocmai din 1859. Atunci, pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Ţării Româneşti, după ce, cu 19 zile înainte, pe 5 ianuarie 1859, acesta fusese ales şi domnitorul Moldovei.

Astfel s-a ajuns la unirea Moldovei cu Ţara Românească prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate. Practic, actul istoric de la 1859 a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar.

Acţiunea nu a fost pe placul Marilor Puteri ale momentului, fiind considerată o încălcare a Convenţiei de la Paris, însă misiuni speciale au vizitat capitale ale Marilor Puteri şi au câştigat sprijin pentru cauza românească, Franţa, Anglia, Rusia, Prusia şi Sardinia recunoscând Mica Unire încă din aprilie acelaşi an.

Mica Unirea a fost consolidată de principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constituţia adoptată a denumit noul stat România.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Născut în 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza a luat calea armelor de tânăr, ajungând colonel în armata Moldovei. El a fost chiar principe al Moldovei şi al Ţării Româneşti în perioada 1859-1962, înainte să devină primul domnitor al României, perioada 1862-1866.

Şi-a pus amprenta pe cele două Principate şi, în cele din urmă, pe România, realizând o mulţime de reforme în special graţie studiilor de la Paris, studii în Litere, Drept şi Ştiinţele Războiului. 

A pus bazele primului serviciu poştal modern, a inaugurat aşa-numitul Spitalul "Noul Pantelimon", contribuind inclusiv cu o donaţie de 2000 de galbeni, şi a pus bazele primei linii de cale ferată din România, acordând companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate București-Filaret-Giurgiu

Alexandru Ioan Cuza a abdicat în februarie 1866, în urma unui complot pus la cale de liberali radicali şi conservatori, şi şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în exil, la Paris, Viena şi Wiesbaden, încetând din viaţă în mai 1873, într-o cameră a Hotel Europa din Heidelberg.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰