Video Ai tot ce-ţi doreşti, dar nu e destul? Cum reuşim să fim mulţumiţi cu ce avem
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Fericirea vine pe bandă rulantă. În goana după "mai bine", parcă nimic din ce avem nu este suficient. După ce reuşim să ne cumpărăm o maşină, de exemplu, în scurt timp visăm deja la una mai puternică sau mai nouă. Cu fiecare lucru pe care îl obținem, standardul se mută puțin mai sus, iar ceea ce am construit până acum nu ne mai bucură. Și, din păcate, oamenii din viețile noastre au un tratament similar. De ce ne obișnuim atât de repede cu binele și de ce, după fiecare "mai bine", apare un nou "și mai bine" vă lămurim în materialul următor.
"Am avut un concediu o săptămână, mi l-am dorit foarte mult și când efectiv îl trăim eram foarte..da și? Adică nu m-am bucurat atât de mult de el. Pentru că standardele cresc de la o zi la alta și ne dorim mereu mai mult, mai mult pentru că vedem la ceilalți și e tendința să ne comparăm cu ceilalți", spune Gabriela.
La 24 de ani, Gabriela a înțeles un adevăr simplu: orice vis împlinit devine banal. Așa apare cercul lui "mai mult": obținem, ne obișnuim, comparăm și vrem mai mult sau altceva. Și nici măcar oamenii din viețile noastre nu mai fac excepție.
"Aplicațiile de dating au distrus foarte mult tot romantismul ăsta și mereu mi se pare că există ceva și mai bun și nu mai acceptăm foarte multe lucruri. Orice greșeală, cât de mică, gata next", povesteşte Gabriela.
Unii au ales să practice recunoştinţa
Gabriela s-a oprit însă la timp și, în loc să dorească şi mai mult, a ales să practice recunoștința.
Reporter: Pe o scară de la 1 la 10 cât de multumita eşti de ce ai acum?
Gabriela: 9. E foarte important dimineața când te trezești efectiv să mulțumeşti pentru tot ce ai universului, lui Dumnezeu, cui vrea fiecare. Dacă ajungi să mulțumești, devii conștient de ce ai cu adevărat și pe mine mă ajuta. Pentru orice, că pot să merg, să aud, să respir, să văd, sunt foarte multe lucruri pentru care putem fi recunoscatori.
Explicaţiile specialiştilor
În realitate, acest caz nu este singular. Psihologii numesc fenomenul "adaptare hedonică" sau, pe românește, ne obișnuim cu binele. Studiile vorbesc despre un termen de 5 ani, după care orice lucru se depreciază. Iar reacția naturală este să mutăm limita și mai sus problema apare atunci când "mai bine sau mai mult" nu mai înseamnă evoluție, ci senzația supărătoare că niciodată nu avem suficient.
"Banii nu ajung niciodată indiferent de venitul unei persoane, de clasa socială, aici e problema legată de percepția asupra lucrurilor care ne trebuie. Şi acesta e motivul pentru care putem întâlni oameni cu venituri foarte mici care sunt foarte multumiti de viețile lor și putem întâlni oameni cu venituri foarte mari care sunt extrem de nemulțumiți", spune Cristian Năsulea, economist.
"Ne auto stimulăm și ne autoprovocăm în foarte multe proiecte și planuri tocmai ca să secretam în noi această satisfacție că putem să fim și noi ca ceilalți. Primul risc e un sist nervos alterat, care ne face să fim mai instinctivi mai nerăbdători, mai impulsivi, invidioși", explică Alexandru Pleşea, sociolog.
Se spune că dușmanul binelui este mai binele. Asta nu înseamnă că a vrea mai mult este greşit. Dar limita sănătoasă este să ne dorim fără să disprețuim, constant, ceea ce am obținut deja.
"De fiecare dată când vine salariul şi când ai practic tot ce-ţi dorești, tot mai apare ceva. Vrem liniște și pace și stabilitate, să ne gândim că în ziua de mâine să nu avem nimic în minus să avem totul deja pregătit şi cred că asta e o goană foarte mare și uităm să trăim momentul. Căutăm ceva ce nu există mai exact", spune o persoană.
Persoană: O casă, cu toții ne dorim o casă.
Reporter: Şi după ce ați avut casa, după cat timp a dispărut entuziasmul de moment?
Persoană: 2 ani.
Cum evaluează oamenii viaţa pe care o trăiesc
Dacă ar trebui să ne dăm o notă pentru viața pe care o avem, oamenii spun, în medie, 7,7 din 10. Dar studiile arată totodată că aproape 4 din 10 români nu sunt mulțumiți de calitatea vieții lor. Cu alte cuvinte, putem avea o viață bună pe hârtie și, totuși, să simțim că mai lipsește ceva. Iar acel "ceva" poate fi orice: un telefon nou, o altă mașină, o casă, un partener mai bun sau chiar o versiune premium a noastră.
Cum ne poate afecta relaţiile
Într-o relaţie, această căutare permanentă poate transforma un standard sănătos într-o armură, spun specialiștii.
"Culmea e că fantezia din mintea noastră devine perfectă pentru că nu e accesibilă. Îți oferă tot extazul fără niciunul dintre riscuri, funcționând ca un refugiu comod pentru cei care au frică de intimitate. Ne uităm la relații ca la un catalog infinit de exemplu, unde oricând poți da swipe mai departe, iar asta ne transforma din parteneri în cumpărători pretenţioşi", explică Denisa Condescu, Consilier în relații.
Doar că oamenii nu sunt obiecte, iar sentimentele nu se pot cumpăra. ȘI chiar dacă spunem că limita este cerul, în realitate de la un punct încolo evoluăm din ce în ce mai greu. Psihologii spun că există însă și soluții pentru a lupta cu adaptarea hedonică. Recunoștința activă, schimbarea rutinei, chiar și restricțiile autoimpuse, din când în când, ne pot ajuta să vedem cât de frumoasă este de fapt viața noastră.
