Video Bolile găsite pe TikTok. Specialiştii avertizează asupra pericolului autodiagnosticării

Un scroll, un clip, câteva simptome și întrebarea: "Oare am și eu?". O întrebare legitimă al cărei răspuns nu  ar trebui să vină însă tot din scroll. Cu toate acestea, în postări, reeluri și comentarii, toată lumea defilează cu diagnosticul pus pe Internet. "Se pare că am ADHD. Nici nu ştiam până să văd clipul ăsta", scriu tot mai mulți utilizatori pe rețelele sociale.

"Am ales să spun că am ADHD pe TikTok pentru că sunt aici mulți părinți care mă urmăresc și nu își dau seama că au ADHD copiii lor și nu înțeleg de ce nu se descurcă la școală, de ce sunt încăpățânați, de ce sunt un pic mai diferiți. Așa că, dacă ai ADHD, ascultă bine aici la mine: o să te învăț să treci peste", spune o utilizatoare pe TitTok.

Între a te recunoaște într-o descriere și a avea cu adevărat o tulburare trebuie să existe o evaluare pe care internetul nu o poate face. Primul pas este consultația la psihiatru, urmată de chestionare și discuții despre simptome apărute încă din copilărie. Medicul verifică apoi dacă acestea nu au o altă cauză, și abia la final poate confirma diagnosticul.

Chiar dacă pot fi înșelătoare și create doar pentru like-uri, postările de acest gen pot fi un bun punct de plecare pentru cei care suferă cu adevărat. Specialiștii spun că există oameni care trăiesc ani întregi cu dificultăți reale, iar astfel de videoclipuri găsite pe internet îi aduc în cabinet. Este și cazul Anei-Maria care a aflat, acum 3 luni, la 31 de ani, că are ADHD.

"Mă diagnosticam singură până am ajuns într-un moment în care am simțit că am nevoie de ajutor. De medicamentație. Simțeam că nu e normal să am reacții la un zgomot, la un miros. Sunt acele pixuri cu 4 culori: pentru un om normal un vârf ar însemna un gând, eu aveam 4 gânduri deodată.

Cei care se simt marginalizaţi, daţi la o parte, nu se pot conecta, devin foarte supărăcioși sau reacționează urât la critică, ar trebui să se ducă să-și facă test", a declarat Ana Maria.

Fără confirmarea de la medic, diagnosticul pus pe Internet este doar o scuză. Atunci când nu reușim să ne înțelegem reacțiile, când simțim vinovăție sau rușine, o tulburare poate fi un refugiu la îndemână. Mult mai corect ar fi să mergem la specialist.

ADHD nu este singurul diagnostic pe care ni-l punem singuri dupa ce vizionam cateva videoclipuri pe Tiktok sau Instagram. Depresia, tulburarea bipolară sau de spectru autist sunt şi ele autodiagnosticate la fel de des. Pericolul apare atunci cand suntem convinşi că avem o problema fără a merge la specialist.

"Tristețea nu înseamnă neapărat depresie, agitația nu înseamnă neapărat manie, lipsa de concentrare nu înseamnă neapărat ADHD. Cauza lipsei de concentrare poate avea și cauze medicale. Poate avea cauzele burnout-ului. Autodiagnosticarea ne împiedică să găsim strategiile pentru a funcționa dacă într-adevăr am acel diagnostic. Pentru că doar a afla am ADHD și folosesc asta ca o explicație sau ca o scuză și zic <<Da, am uitat lucrurile, am ADHD și that's it>>", a explicat Alexandra Sutru, psiholog.

Iar cei care suferă cu adevărat plătesc prețul, spun psihologii. Și tocmai ei întârzie să ceară ajutor.

"Primul moment pe care noi îl avem e să ne comparăm cu ceilalți. Dacă în jurul meu nu sunt oameni care sunt într-un impas în ce privește concentrarea sau dacă nu uită lucruri sau dacă sunt consecvenți și termină lucruri, atunci mă gândesc că poate sunt eu defectă. E nevoie să ne uităm longitudinal la acest aspect, nu doar că eu acum am o perioadă dificilă. Trebuie să mă uit la toată experiența mea de viață", a mai spus Alexandra Sutru, psiholog.

"E ca ghicitul în cafea sau datul în cărți sau în ghioc, pur și simplu îi spui omului ceea ce vrea să audă sau sunt clișee care oricum urmează să se întâmple. Însă aceste reclame la fel ca industria de slăbit și suplimente, profită de vulnerabilitățile și fricile fiecăruia dintre noi și creează o mega industrie în care noi decartăm foarte mulți bani", a declarat Marian Hurducaş, specialist în online.

În realitate, deși a devenit o modă, diagnosticați cu ADHD sunt în acest moment aproximativ 5 la sută dintre copiii de vârstă școlară, iar la adulți rata de este la jumătate. Incidența a crescut în ultimii ani, chiar datorită Internetului care a creat vizibilitate. Iar vizibilitatea este esențială pentru acceptarea și intergrarea copiilor și adulților cu ADHD.