Calendar ortodox 23 aprilie 2019. Un milion de români îşi serbează onomastica
Calendar ortodox 23 aprilie 2019. Aproximativ un milion de români îşi serbează, astăzi, de Sfântul Gheorghe, onomastica.
- Un tablou furat dintr-o galerie din Oxford a fost găsit în România. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
- Israelul a lansat un atac asupra Iranului, susţine un oficial american. Trei explozii au fost auzite în apropierea aeroportului Isfahan. Apărarea anti-aeriană, activată
Calendar ortodox 23 aprilie 2019. Aproximativ un milion de români îşi serbează, astăzi, de Sfântul Gheorghe, onomastica.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuți și onorați sfinți ai creștinismului.
În credința populară Sfântul Gheorghe este asociat adesea cu omorârea balaurului.
Iconografia păstrează imaginea Sfantului Gheorghe călare pe un cal, străpungând cu sulița un balaur.
Potrivit tradiţiei populare, nimeni nu avea voie să doarmă în aceasta zi deoarece se credea că acel care încalcă interdicția, avea să fie somnoros întregul an.
Calendar ortodox 23 aprilie 2019. Sfântul Gheorghe, tradiţii şi obiceiuri
În dimineața zilei de San-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeză la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire ramuri verzi.
Astfel, se credea că oamenii, vitele și semănăturile erau protejate de forțele malefice.
Ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor. Ele erau puse și în hrana animalelor, în credința că acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.
În ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.
Există și obiceiul ca în dimineața zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa care fecior va călca peste ele.
Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.
Tot în dimineața zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiș în pădure pentru a culege mătrăguna și năvalnic.
Aceste plante erau puse în pod sau sub streașină, în credința că ele le vor aduce pețitori bogați.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰