După ani de zile în care cele mai importante opere literare au stat în condiţii improprii, Muzeul Naţional al Literaturii Române va prinde din nou viaţă

Din iulie 2014, România nu mai are un Muzeu Naţional al Literaturii Române. Atunci, MNLR a început evacuarea spaţiului pe care îl ocupa pe Bulevardul Dacia. Arhiva sa, care cuprinde peste 300.000 de manuscrise, a fost mutată la etajul al doilea din Casa Presei, unde manuscrisele rare sunt păstrate în condiţii improprii.

De atunci, nu s-a găsit o soluţie pentru un spaţiu care să adăpostească valorosul patrimoniu al muzeului literaturii româneşti.

În urmă cu aproximativ un an, Ministerul Culturii a propus ca muzeul să se mute într-un spaţiu de 1.600 de metri pătraţi. ”Era vorba despre vila Henri Coandă, a cărei proprietate e împărţită între Academia Română şi Ministerul Culturii, însă păstrarea manuscriselor nu era optimă acolo”, a povestit managerul instituţiei, Ioan Cristescu.

Acum, în 2016, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a primit suma de 9.122.000 de lei (cheltuieli curente şi investiţii) din bugetul capitalei, managerul anunţând că Muzeul Naţional al Literaturii Române se va muta, în perioada decembrie - ianuarie, într-un spaţiu care are o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, pe Calea Griviţei din Bucureşti.

”Ne mutăm în Calea Griviţei. Avem un spaţiu de 4.000 de metri pătraţi, iar lunile acestea se fac reparaţii. În decembrie şi ianuarie ne vom muta cu totul acolo”, a spus Ioan Cristescu pentru News.ro.

Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale scriitorilor români, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. De asemenea muzeul deţine manuscrise valoroase ale unor scriitori străini: M. Proust, Th. Mann, Paul Valery, G. Papini, G. Ungaretti etc. Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, sculptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video.

Legat de iniţiativa legislativă a PMB, de înfiinţare a Administraţiei Patrimoniului Cultural Bucureşti, care să coordoneze MNLR, Muzeul Municipiului Bucureşti, Centrul Cultural Palatele Brancoveneşti Mogoşoaia şi Biblioteca Metropolitană, directorul Ioan Cristescu spune că nu vede oportunitatea.

”Nu am prea înţeles argumentaţia şi nu vedem oportunitatea pentru muzeu a înfiinţării unei astfel de instituţii”, a afirmat el.

Pe 20 septembrie, consilierii generali ai Capitalei au discutat un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Administraţiei Patrimoniului Cultural Bucureşti, care va avea 69 de posturi, din care 12 de conducere, şi care va prelua şi Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic.

Potrivit proiectului, instituţia va atrage fonduri şi accesa linii de finanţare din domeniul cultural şi va administra monumente de for public proprietate a municipiului Bucureşti, va organiza activităţile economice privind conservarea, restaurarea, protejarea, verificarea, evidenţa, întreţinerea, amplasarea şi punerea în valoare a monumentelor din Bucureşti.

Această autoritate, care ar urma să preia personalul şi patrimoniul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, va promova, realiza, susţine şi dezvolta evenimente şi manifestări care să susţină imaginea Capitalei ca oraş al turismului cultural.

Administraţia Patrimoniului Cultural Bucureşti va avea un consiliu administrativ, un consiliu ştiinţific, 8 servicii, un birou şi trei compartimente specializate, la care ar urma să lucreze 69 de persoane, din care 12 cu funcţii de conducere.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰