ÎNGRIJORARE! În România, sunt din ce în ce mai mulţi pacienţi sub 40 de ani diagnosticaţi cu Parkinson

40 este noul 70 în diagnosticul bolilor neurologice. Medicii specialişti se confruntă în ultimii doi ani cu o explozie de pacienţi cu Parkinson, unii dintre ei având abia vârsta majoratului. Cauzele nu se cunosc, însă sistemul medical din România trebuie urgent îmbunătăţit pentru un diagnostic pus în timp util. Mii de oameni mor anual, spun medicii, din lipsă de informaţie, resursă umană sau dotări în spitale.

Marilena Radu, pacientă: "Primul simptom a fost o dată cu căderea pe o trecere de pietoni, fără a mă împiedica de ceva, pur şi simplu celălalt picior nu m-a mai susţinut şi am căzut în genunchi." Este momentul care i-a schimbat viaţa acestei femei, la doar 43 de ani. A fost diagnosticată cu Parkinson în 2014, o boală de care credea că suferă doar persoanele în vârstă. De trei ani o ţine sub control cu medicamente, însă are un regret: că nu s-a prezentat mai devreme la medic. 

Uneori chiar de ani de zile, fără ca bolnavul să sesizeze ceva. Primele simptome sunt pierderea mobilităţii membrelor, oboseala, iar în anumite cazuri, tremorul. 72.000 de pacienţi cu Parkinson sunt acum în România, cu 2.000 mai mulţi decât în urmă cu trei ani. Medicii sunt şocaţi de explozia de pacienţi tineri cu boli neurologice.

Vezi și

Amalia Ene medic neurolog: "Cel mai tânăr pacient cu boală Parkinson, al meu, a debutat la 18 ani. Am o groază de pacienţi cu vârste sub 40 de ani, care sunt cu forme avansate, deci cu o istorie de ani de zile de evoluţie, încât au ajuns la metode chirurgicale de tratament."

Vârsta de diagnostic a coborât, din păcate şi la alte boli, cel mai adesea la cele cardiovasculare, ce reprezintă încă prima cauză de mortalitate din România. Prevenţia este prima măsură care trebuie implementată urgent de autorităţi, spun specialiştii.

Mai apoi metodele de diagnostic. Mii de români ar putea fi salvaţi de la moarte sau invaliditate, dacă statul ar investi în dotările spitalelor. Cu excepţia marilor centre universitare din România, spitalele din ţară nu pot diagnostica şi trata, în timp util, bolile neurologice sau cardiace.

În lipsa dotărilor, cei mai mulţi dintre medicii formaţi să identifice diagnostice, încă din primele stadii ale bolii, pleacă peste hotare. Majoritatea după finalizarea Rezidenţiatului.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰