Video Oamenii care vor să pară mereu cei mai buni: la muncă sau în familie. Ce se ascunde, de fapt, în spatele lor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Într-o lume tot mai competitivă, în care imaginea contează din ce în ce mai mult, unii și-o construiesc prin fapte, alții prin vorbe și discursuri convingătoare. Îi ştim, sunt oameni pe care îi întâlnim peste tot, unii poate ne sunt prieteni, rude sau chiar colegi. Sunt oamenii demonstrativi: nu așteaptă să fie observați, ci se asigură că sunt. Vorbesc despre ceea ce pot, se oferă primii și își asumă cât mai multe responsabilități. Şi nu ar fi o problemă, dar de cele mai multe ori, discursul nu este susţinut de fapte.
Au un discurs convingător, fac promisiuni mărețe și simt nevoia să iasă mereu în față. Își asumă sarcini suplimentare și fac tot posibilul să pară cei mai buni. Sunt oamenii demonstrativi. Pentru ei, a face nu e suficient, atât timp cât nu observă nimeni.
Oamenii demonstrativi vor să fie mereu în centrul atenției
"Vor să pară ce nu sunt. Vor să ia cât mai multe atribuţii să se dea importanţi în faţa altor persoane. Penibil, eşti penibil dacă faci lucrurile astea", a spus o tânără.
Îi întâlnim peste tot, dar mai ales la locul de muncă, unde mediul în sine este competitiv. Emilia are 62 de ani și, după peste 30 de ani în corporații, a observat că cei care sunt demonstrativi câștigă adesea credibilitate și avantaje.
Reporter: Unde îi întâlnim?
Emilia: În multinaţionale cred.
Reporter: De ce credeţi că fac asta?
Emilia: Ca să parvină, ca să avanseze în funcție. Nu sunt de apreciat nici astfel de oameni, nici şeful care se lasă impresionat.
Cum se manifestă demonstrativitatea la locul de muncă
"El se desfăşoară în perioada interviului, acolo are cel mai potrivit moment în care el, ca actor, poate să joace ca într-o piesă. Mai foloseşte această demonstraţie în momentul în care discutăm despre evaluarea lui, despre performanţele lui… Este persoana care folosește foarte mult pronumele personal "eu". La eșec, pronumele personal se schimbă, aici "noi nu am mai făcut cum ar fi trebuit" sau "ei nu m-au înţeles", a explicat Cristina Florescu, manager resurse umane.
Într-o echipă, la locul de muncă, astfel de comportamente pot crea animozităţi şi dezechilibre, spun specialiştii.
"Persoane care se dau mari. Vorbesc prea mult despre ei. Mă fac să mă simt prost", a precizat Iulia, o tânără angajată.
"Cei care nu reuşesc să se exprime sunt cei care se simt dați la o parte, sunt cei care merg în extrema cealaltă. Riscăm pe unii dintre aceştia să îi pierdem. Managerul trebuie să fie un fin observator. În momentul în care a identificat un astfel de angajat în echipa lui trebuie să aibă o discuţie cu el în privat", a adăugat managerul în resurse umane.
Când dorința de a ieși în față devine o problemă
Comportamentul demonstrativ nu este neapărat un lucru negativ. Există contexte în care este firesc să ne facem vizibile abilitățile, să ne susținem punctul de vedere și să ieșim în față atunci când avem ceva valoros de oferit. Problema apare atunci când folosim această mască în orice împrejurare.
"Nu este așa de la natură, începe să fie așa când simte ca e o miză. Uneori, simte că trebuie să fie cel mai bun ca să fie suficient. La locul de muncă, poate căuta validare pentru că poate îi este teamă de eşec sau vrea o promovare. În dating este demonstrativ pentru că vrea să cucerească repede", a subliniat Denisa Condescu, consilier în relaţii.
"Nu greşesc odată, au un pattern de inconsecvenţă între declaraţii şi fapte. Comportamentul lor se schimba radical când nu mai au public", a declarat Radu Leca, psiholog.
Comportamentul demonstrativ apare și în sport
Briana și Ștefan practică tenis şi baschet şi spun că, în sport, întâlnesc des colegi care încearcă să facă show cu orice ocazie.
"Se cred mult mai buni decât sunt. Am observat la ei egoul… sunt foarte egoişti. Ne enervăm pe ei, dar ne batem joc de ei. De obicei, sunt cei mai leneşi", a spus Ştefan.
"Sunt plini de ei fără niciun motiv. Se gândesc că fac chestii wow când sunt, de fapt, nişte nimicuri. Antrenorii cu care lucrez eu lăsa copiii așa pentru că știu că în viața se lovesc de tot felul de situații", a punctat Briana.
Ce se ascunde, de fapt, în spatele nevoii de validare
De multe ori, nevoia de a demonstra ascunde ceva mai profund: dorința de atenție, apreciere și validare din partea celor din jur, dar şi o stimă de sine scăzută.
"Demonstrativitatea apare atunci când omul simte ca trebuie să merite atenţia. Validarea devine un fel de alimentare externă a stimei sine şi a valorii personale. La vârsta adultă, oamenii confundă validarea cu aprecierea reală, devin dependenți de ciclul acesta. Nu încearcă să îi păcălească pe alții, încearcă să se convingă pe ei înșiși că au valoare", a precizat consilierul în relaţii.
Astfel, demonstrativitatea este o sabie cu două tăișuri...
