Observator Special: Pentru 13 copii dintr-un sat din Botosani, drumul spre scoala inseamna 10 kilometri de mers prin camp

Exista povesti care nu au vazut vreodata lumina zilei! Povesti pe care nimeni nu le-a povestit vreodata. O astfel de poveste este cea a unor copii pentru care invatatul nu este un drept pe care-l pot trata lejer, asa cum aleg multi altii de varsta lor sa o faca. Pentru ei, este o lupta de zi cu zi. Cu neajunsurile, cu saracia, cu animalele salbatice, cu drumul lung si anevoios pana in clasa. Sunt copiii dintr-un catun botosenean alipit unui oras

O candela care abia palpaie si un geam mic, prin care soarele cu dinti al inceputului de martie intra in casa. Sunt sigurele surse de lumina care sparg intunericul din casa familiei Cosoreanu. Este sase dimineata in Balta Rosie, catun al Botosanilor. O ora la care multi inca se mai lafaie in imbratisarea calda a patului. E ora la care cele doua fete ale familiei sunt deja in picioare. Pregatite pentru o noua zi de scoala.

Vezi și

 “Sa fiti cuminti si sa dati ‘Buna dimineata!’ la oameni. Mergeti frumos la scoala, nu va sfaditi pe drum cu copiii!” - E singurul sfat pe care tatal lor li-l poate da. S-a obisnuit ca in fiecare dimineata sa le petreaca pana la poarta veche. Si sa le astepte temator sa se intoarca. Drumul e greu, iar pe campurile pustii misuna animale salbatice.

Dar si parintii, si copiii au invatat sa invinga frica. Asa cum au invatat sa se descurce la lumina sarcaa a unui bec alimentat de o baterie de masina. Pentru ca in catunul lor, electricitatea e doar un vis frumos.

Copiii din Balta Rosie au inteles ca viitorul lor depinde numai si numai de ei. Au inteles asta tot mergand cu pasi marunti zeci si zeci de kilometri. Prin viscol, prin ploaie, prin nameti.

Pentru ei, educatia inseamna 10 kilometri. Nu e rezolvarea unei probleme la aritmetica. E distanta pe care cei 13 scolari din Balta Rosie o parcurg in fiecare zi. A fost o vreme cand un microbuz scolar ii ducea la scoala si inapoi. Asta pana ca iarna sa asedieze catunul. Iar cat timp e iarna, niciun vehicul nu intra si nu iese din sat.

Asa ca cei mici merg pe jos. In fiecare zi. Cand intra in clasa incalzita si, pe deasupra, alimentata cu electricitate stiu ca drumul a meritat. Chiar daca multora inca le tremura creionul in mainile inghetate si crapate de munca.

“Prezenta lor la scoala, intr-un mediu total diferit fata de cel pe care-l au acasa, daca-l cunoasteti, ii face sa se simta mai destinsi, mai liberi, mai bine si chiar acest lucru ii ajuta ca sa asimileze si mai bine cunostiintele si sa invete. Sunt ambitiosi. De exemplu e o rusine pentru ei sa nu stie tabla inmultirii si ceilalti sa o stie”, spune, mandru, Gheorghe Sadagorschi, invatatorul copiilor.

Dar temele tot la lumina lumanarii si le fac. Si drumul prin zapada il bat in fiecare zi. O solutie pentru ei ar fi un microbuz scolar. Altul decat cel care a incetat sa mai soseasca de ceva vreme.

“Dupa alegerile parlamentare, am incercat si prin parlamentarii nostri sa facem, sa sensibilizam autoritatile centrale legate de acest caz”, spune Dan Oloieru, primarul orasului Flamanzi. Autoritatile centrale au fost intr-atat de sensibilizate, incat au reusit sa puna catunul pe o lista. Una de asteptare.

“Avem promisiuni ca atunci cand se vor achizitiona la nivel national, vom primi microbuze scolare”, spune Mihaela Hanca, inspector general ISJ Botosani. Dar pana si scolarii din Balta Rosie stiu mai mult decat sa creada in promisiunile fara acoperire. Dar asta nu-i impiedica sa spere.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰