Video "Visul românesc" pentru mii de asiatici. Vin pentru bani, rămân pentru stilul de viaţă. Motivul pentru care angajatorii preferă străinii

Ne servesc la mese, ne păzesc copiii la locurile de joacă şi ne construiesc casele. Sunt tot mai mulţi pe stradă, în metrou, peste tot în jurul nostru. România s-a transformat în ţara tuturor posibilităţilor pentru asiatici. 

Harshana, muncitor din Sri Lanka: România este cea mai bună. Primesc 4000 de lei şi mi se oferă mâncare şi cazare. Îmi place aici. Mă descurc cu română, o înţeleg.

Harshana e de 5 ani în România şi nici că se gândeşte să se întoarcă în Sri Lanka. De două săptămâni, şi-a adus aici soţia şi fiul. A învăţat limba română şi a aplicat pentru rezidenţă permanentă.

Este unul dintre cei 70 de angajaţi asiatici care lucrează la o firmă de producţia a cărnii. Primeşte 3 mese pe zi, cazare, iar angajatorul a adus un bucătar special, care să gătească mâncare srilankeză pentru el şi colegii săi.

Asiaticii, cea mai la îndemână alegere pentru angajatori

Cristina Popescu, director HR: Ca orice angajator mai ales în zona de producţie am apelat la forţa de muncă din străinătate, asiatici pentru că sunt cei mai la îndemână.

Mulţi au studii superioare, dar preferă să pornească de la munci necalificate, plătite dublu la noi faţă de ce ar primi în ţările lor.

Delia Bogdan, membru patronat: Banii şi stabilitatea, vin pe contracte semnate în ţările de origine pe 2 ani de zile pe venituri undeva minim 500 de dolari. Rapiditatea în adaptare, seriozitatea lor, modul în care tratează echipa, felul în care reuşesc să se integreze.

Avantaje sunt de ambele părţi. Manis e nepalez şi lucrează de 4 ani în aceeaşi şaormerie. 

Manis, şaormier: Luni a fost greu, cu limba aia aia şi pe urmă am învăţat de la colegi şi e mai uşor acum.

De ce unii angajatori preferă muncitorii străini

Cristian Duman, patron shaormerie: Nepalezul îţi dă garanţie că vine la muncă, munceşte, e serios, devotat şi chiar se implică. Românii au început să dea chix, te lasă în jumatatea zilei, pleacă de la muncă.

Radu Umbreș, antropolog: Ceea ce angajatorii consideră a fi această etică a muncii foarte onestă și responsabilă, e în foarte mare parte determinată de faptul că acești oameni nici nu au opțiuni. Ei vin aici, sunt dependenți de un anumit contract, nu se pot duce în altă parte.

O ordonanţă de urgenţă din octombrie 2022 le interzice muncitorilor străini să părăsească în primul an locul de muncă unde au contract şi să se reangajeze în altă parte, fără acordul scris al angajatorului. O formă de protecţie pentru patronii români.

Costel Galca, avocat dreptul muncii: Marea problemă e că aceştia, mulţi dintre ei, aproximativ 10% vin în România ca să plece mai departe, folosind România ca pe un capăt de pod pentru Occident.

România a pornit de la 7.000 de muncitori în 2018, apoi am crescut treptat la 50.000 în 2021, iar anul trecut a fost aprobat un contingent de 100.000 de oameni. Patronatele vor şi mai mulţi. 

Delia Bogdan, membru patronat: Încă din primele două luni ale anului avem o creştere de 30% a cererii raportat la ceea ce s-a depus la imigrări, în materie de solicitare de avize de muncă.

Un trend care a început să îi deranjeze pe români

Costel Galca, avocat dreptul muncii: În acest moment este clar că noi cetăţeni români lucrători în Romania ne aflăm la un nivel inferior de salarizare şi nivel de viaţă faţă de un lucrător străin, nu vorbim de un lucrător din Uniunea European, vorbim de cei din Asia, Africa.

Cristina Copescu, director HR: Sunt plătiţi mai bine decât românii pentru că muncesc mai mult decât românii. Ei sunt mult mai disponibili decât românii. Sunt străini care dacă legea ar permite, ar munci 25 de ore pe zi.

În primele trei luni ale acestui an, restaurantele cu specific asiatic din Bucureşti au deschis peste 200 de noi locaţii, pentru a acoperi cererea celor aproximativ 100.000 de lucrători din Asia care muncesc în România.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰