Cercetătorii au descoperit că în Marea Neagră, la anumite adâncimi, ultima epocă glaciară pare că nu s-ar fi încheiat niciodată
O parte dintre cele mai adânci părți ale Mării Negre răspund în continuare schimbărilor climatice provocate de ultima eră glaciară, au descoperit oamenii de știință - o perioadă care s-a încheiat oficial acum aproape 12.000 de ani.
- Oamenii de știință au descoperit că cele mai adânci părți ale Mării Negre încă răspund schimbărilor climatice provocate de ultima eră glaciară
- Cercetătorii au efectuat mai multe măsurători, printre care şi unele de temperatură
O analiză a depozitelor de hidrați de gaze - în acest caz metanul prins de moleculele de apă, într-o substanță solidă care arată precum gheața - a relevat răspunsul întârziat într-o zonă din nord-vestul Mării Negre.
Împreună cu măsurătorile de temperatură și alte date, miezurile de foraj ale depozitelor de hidraţi de gaz dezvăluie ceva destul de surprinzător: nivelurile de gaz metan liber de pe fundul mării nu s-au adaptat încă condițiilor mai calde care au predominat deja la suprafață de mii de ani.
Elementele esențiale ale constatărilor sunt încercările oamenilor de știință de a determina baza zonei de stabilitate a hidraților de gaz - cel mai mic punct în care se formează în mod natural hidrații de gaze datorită temperaturii, presiunii și altor câțiva factori. Deasupra și sub acea zonă, se obține gaz metan care nu este prins în hidrați.
Pentru a găsi baza acestei zone, cercetătorii apelează în mod obișnuit la o măsură de reflexie seismică a sedimentului. Cu toate acestea, lucrările anterioare au constatat că în această parte a Mării Negre există o curioasă discrepanță de adâncime între aceasta și baza zonei de stabilitate a hidratului de gaz. Acest lucru arată că sistemul răspunde în continuare schimbărilor climatice inițiate la sfârșitul ultimului maxim glaciar, notează cercetătorii în lucrarea lor.
Cele mai adânci părți ale Mării Negre răspund în continuare schimbărilor climatice provocate de ultima epocă glaciară
Prin efectuarea măsurătorilor de temperatură, cercetătorii au ajuns la concluzia că zona de stabilitate a hidratului gazos s-a adaptat la condițiile mai calde din ultimele milenii - așa cum se indică printr-o creștere la un nivel superior, potrivit Science Alert.
"Din punctul nostru de vedere, limita de stabilitate a gazului-hidrat s-a apropiat deja de condițiile mai calde, dar gazul metan liber, care se găsește întotdeauna la această margine inferioară, nu a reușit încă să crească. În rezumat, am găsit o situație foarte dinamică în această regiune, care pare să fie, de asemenea, legată de dezvoltarea Mării Negre de la ultima eră glaciară", spune geofizicianul Michael Riedel.
Cu aproximativ 20.000 de ani în urmă, nivelul apei era cu aproximativ 100 de metri mai mic în Marea Neagră, ceea ce înseamnă o presiune mai mică asupra fundului mării. Și apa era mult mai rece. Ca și în cazul oricărui alt studiu al efectelor schimbărilor climatice, această cercetare va ajuta pe viitor. În prezent, există un volum uriaș de depozite de hidrat de gaz în Arctica, de exemplu, și este important să se ştie cum ar putea reacționa la creșterea temperaturii în anii următori. Oamenii de știință subliniază că descoperirile lor ar trebui totuşi interpretate cu prudență.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰