Premiul Nobel pentru Fizică 2025, câştigat de 3 cercetători pentru descoperiri inovatoare în mecanica cuantică
Premiul Nobel pentru Fizică în 2025 a ajuns la trei oameni de știință: britanicul John Clarke, francezul Michel Devoret și americanul John Martinis, pentru descoperiri care au schimbat modul în care înțelegem mecanica cuantică la scară mare. Cei trei cercetători au fost premiați "pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și a cuantificării energiei într-un circuit electric". Practic au demonstrat că fenomenele cuantice, observate de obicei doar la nivel atomic sau subatomic, pot apărea și în sisteme vizibile, suficient de mari cât să fie ținute în mână.
Cercetătorii John Clarke, Michel H. Devoret şi John M. Martinis au fost recompensaţi marţi cu Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2025. Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru realizările lor ştiinţifice în domeniul tunelării cuantice macroscopice şi cuantificării energiei într-un circuit electric.
"Când arunci o minge spre un perete, poți fi sigur că aceasta va ricoșa înapoi spre tine. Ai fi extrem de surprins dacă mingea ar apărea brusc de cealaltă parte a peretelui. În mecanica cuantică, acest tip de fenomen se numește tunelare și este exact genul de comportament care i-a adus acestei ramuri a fizicii reputația de a fi bizară și contraintuitivă. Laureații Premiului Nobel pentru Fizică 2025, John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis, au realizat o serie de experimente care au demonstrat că proprietățile bizare ale lumii cuantice pot fi observate concret într-un sistem suficient de mare cât să poată fi ținut în mână. Sistemul lor electric superconductiv poate face tunel de la o stare la alta, ca și cum ar trece direct printr-un perete. De asemenea, au arătat că sistemul absoarbe și emite energie în doze de dimensiuni specifice, exact așa cum a prezis mecanica cuantică", a explicat contul oficial de X al Premiilor Nobel.
"Premiul Nobel pentru fizică din acest an a oferit oportunităţi pentru dezvoltarea următoarei generaţii de tehnologie cuantică, inclusiv criptografia cuantică, computerele cuantice şi senzorii cuantici", a declarat organismul care acordă premiul într-un comunicat, citat de Reuters.
Cine sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 2025
Toţi cei trei câştigători lucrează în Statele Unite. John Clarke s-a născut în Marea Britanie în 1942 şi predă la Universitatea Berkeley, California. Michel H. Devoret s-a născut în 1953 în Franţa şi predă la Universitatea Yale şi Universitatea din Santa Barbara, California. Cercetătorul american John M. Martinis s-a născut în 1958 şi predă, de asemenea, la Universitatea din Santa Barbara, California.
"O întrebare importantă în fizică se referă la dimensiunea maximă a unui sistem care poate demonstra efectele mecanicii cuantice. Laureaţii Premiului Nobel din acest an au realizat experimente cu un circuit electric în care au demonstrat atât tunelarea cuantică, cât şi nivelurile de energie cuantificate într-un sistem suficient de mare încât să poată fi ţinut în mână", se arată în comunicatul Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
"Mecanica cuantică permite unei particule să treacă direct printr-o barieră, folosind un proces numit tunelare. De îndată ce sunt implicate un număr mare de particule, efectele mecanicii cuantice devin de obicei nesemnificative. Experimentele laureaţilor au demonstrat că proprietăţile mecanicii cuantice pot fi concretizate la scară macroscopică", se precizează în comunicat.
"Este minunat să putem celebra modul în care mecanica cuantică veche de un secol oferă în mod continuu noi surprize. Este, de asemenea, extrem de util, deoarece mecanica cuantică stă la baza întregii tehnologii digitale", a declarat Olle Eriksson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Fizică, citat în comunicat.
Distincţia, anunţată marţi la Stockholm, este a doua din acest sezon al Nobelurilor, după premiul pentru medicină, acordat luni unui trio americano-japonez pentru studii asupra modului în care organismul controlează sistemul imunitar, în special pentru identificarea "gardienilor sistemului imunitar".
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit unui duo format din britanico-canadianul Geoffrey Hinton şi americanul John Hopfield pentru descoperiri şi invenţii legate de procesul de învăţare al maşinilor (machine learning) prin reţele neuronale artificiale, cercetări ce au jucat un rol crucial în dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI) contemporane.
Premiile vor fi înmânate laureaţilor în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizată la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
