Cum să supraviețuiești unei catastrofe aviatice. Începe cu regula celor trei și opt minute
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Din unele catastrofe aviatice nu se poate scăpa cu viață. Cu toate acestea, în marea majoritate a cazurilor, supraviețuirea este posibilă. Un studiu realizat de guvernul SUA a arătat că, între 1983 și 2000, în Statele Unite au avut loc 568 de accidente aviatice, în care au fost implicate în total 53.487 de persoane. Dintre acestea, 51.207, adică peste 90%, au supraviețuit. Șansele lor au fost sporite de anumite alegeri şi decizii de care pasagerii au ţinut cont.
Cercetările mai recente realizate de compania Boeing sugerează că transportul aerian devine din ce în ce mai sigur, iar rata de supraviețuire în cazul unui accident se apropie în prezent de 96%.
Prăbușirea unui avion în Columbia, în ianuarie 2026
Acest lucru se datorează progreselor științifice și tehnologice, reglementărilor mai stricte privind piloții și echipajele, inclusiv în ceea ce privește oboseala, precum și analizării continue a accidentelor anterioare și a lecțiilor desprinse din acestea.
Așadar, ne putem crește șansele de supraviețuire? Da. Studiul realizat de guvernul SUA a arătat că aproximativ o treime dintre persoanele care și-au pierdut viața aproape sigur ar fi supraviețuit dacă ar fi luat anumite măsuri de precauție. În ce constau aceste măsuri? Nu este vorba despre o știință exactă. Există numeroase opinii contradictorii, iar unele recomandări se pot dovedi inutile în anumite condiții.
Unii susțin că alegerea locului este esențială. Cele mai sigure ar fi rândurile din apropierea ieșirilor de urgență și partea din spate a avionului, iar unele date susțin această teorie.
Un exemplu intens mediatizat este cazul lui Viswashkumar Ramesh, din Leicester, singurul supraviețuitor al catastrofei aviatice Air India de anul trecut. Acesta ocupa locul 11A, chiar lângă o ieșire de urgență. Producătorii de avioane au însă o opinie diferită în această privință.
Decizii care îți pot salva viața
Pregătește un plan
Acesta este un aspect esențial. Existența unui plan bine gândit pentru situația unei catastrofe aviatice sau a unei aterizări forțate poate fi decisivă pentru supraviețuire. În primul rând, este important să asculți cu atenție instrucțiunile de siguranță și să consulți fișa informativă aflată la bord. Dacă nu faci acest lucru, asigură-te măcar că știi exact unde se află cele mai apropiate ieșiri de urgență.
Numără rândurile de scaune care te despart de ieșirile aflate în fața și în spatele tău. În cazul unui accident, s-ar putea să fii nevoit să le găsești în întuneric total sau într-un fum dens.
Ține minte, oricât de îngrijorător ar suna, că înainte de impact ai putea avea la dispoziție câteva minute. Folosește acest timp pentru a-ți reanaliza planul de acțiune.
În plus, pregătește și o variantă de rezervă: ieșirea spre care intenționezi să te îndrepți ar putea fi blocată.
Gândește-te bine ce loc alegi în avion
Deși unii susțin că locurile situate deasupra aripilor sunt cele mai bune, deoarece structura avionului este mai rezistentă în acea zonă, opinia larg răspândită este că, în cazul unei catastrofe, cel mai sigur loc se află în partea din spate a aeronavei.
Această teorie este susținută de numeroase studii, dar și de un documentar realizat în 2012 de postul Channel 4. Realizatorii documentarului "The Plane Crash" au organizat o prăbușire în sistem controlat a unui Boeing 727
în deșertul Sonora din Mexic.
La bord se aflau camere video, senzori și manechine de testare prevăzute cu "oase" care se puteau fractura.
În urma impactului cu solul, partea din față a avionului și primele 11 rânduri de scaune, destinate de regulă pasagerilor de la clasa întâi, business sau economic premium, au fost complet desprinse de restul aeronavei. În această secțiune a fuselajului a fost înregistrată o suprasarcină de aproximativ 12G. În partea din spate a avionului, forța a scăzut la aproximativ 6G.
Experții au concluzionat că niciun pasager de la clasa întâi nu ar fi avut șanse de supraviețuire, în timp ce 78% dintre ceilalți pasageri ar fi putut scăpa cu viață. Mai mult, șansele de supraviețuire creșteau odată cu distanța față de partea din față a aeronavei, adică pe măsură ce pasagerii se aflau mai aproape de coada avionului.
Autorii studiului au analizat toate accidentele aviatice produse după 1971 și au stabilit că cele mai sigure locuri sunt cele din partea din spate a avionului, dincolo de marginea posterioară a aripii. Rata de supraviețuire în această zonă era de 69%, comparativ cu 56% în secțiunea situată deasupra aripilor și 49% în partea din față a aeronavei.
Cei mai mari doi producători de avioane din lume susțin însă că nu există dovezi clare în acest sens.
„Fiecare loc este la fel de sigur”, a declarat un purtător de cuvânt al Boeing. „Mai ales dacă pasagerul poartă centura de siguranță.”
În cadrul experimentului realizat de Channel 4 în Mexic, pe un rând au fost așezate trei manechine în poziții diferite: unul în poziția de siguranță, aplecat în față, cu centura cuplată; al doilea cu centura cuplată, dar stând drept; iar al treilea stând drept, însă fără centură.
Potrivit rezultatelor, singura persoană care ar fi murit ar fi fost cea care nu purta centura de siguranță.
Un alt aspect esențial este evacuarea. Din majoritatea accidentelor aviatice se poate scăpa cu viață: prin urmare, nu ar fi mai sigur un loc în apropierea unei ieșiri de urgență? Singurul supraviețuitor al zborului Air India 171 se afla chiar lângă o ieșire de urgență.
Această teorie este susținută și de un studiu realizat de Universitatea din Greenwich, la solicitarea Autorității Aviației Civile din Marea Britanie (Civil Aviation Authority).
Cercetătorii au analizat mărturiile a 2.000 de persoane care au supraviețuit unui număr de 105 accidente aviatice produse în întreaga lume. Rezultatele cercetării au arătat că șansele de supraviețuire erau considerabil mai mici în cazul persoanelor care ocupau locuri aflate la mai mult de șase rânduri distanță de o ieșire. În schimb, diferența dintre un loc la fereastră și unul la culoar era „marginală”.
Fii vigilent în timpul decolării și aterizării
Merită să ții cont de „regula celor trei și opt minute”. Aceste intervale, asociate decolării și, respectiv, aterizării, reprezintă cele mai periculoase momente ale fiecărui zbor.
O analiză a accidentelor din aviație, realizată de Boeing pentru perioada 1959-2024, a arătat că 21% dintre evenimente s-au produs în timpul decolării, iar 46% în timpul aterizării și al apropierii finale de pistă.
Asta înseamnă că două treimi dintre toate accidentele înregistrate de la începutul erei avioanelor comerciale cu reacție s-au produs într-un interval care însumează doar 11 minute, potrivit Onet. De aceea, în aceste momente critice, nu îți scoate încălțămintea, geaca, nu îţi pune căştile și rămâi vigilent. Evită să iei somnifere sau să te implici în activități care ți-ar putea distrage atenția. În timpul aterizării, fii de asemenea pe deplin pregătit și concentrat.
Cercetătorii recomandă în plus să adopţi poziția de siguranță, cunoscută drept "brace position". Totuşi, susținătorii teoriilor conspirației afirmă că pozițiile de siguranță recomandate, care de altfel s-au schimbat de-a lungul anilor, ar avea în realitate scopul de a provoca fracturi ale gâtului sau coloanei vertebrale. Potrivit acestei teorii, ar fi vorba despre o măsură intenționată, menită să ducă la moartea rapidă și nedureroasă a pasagerilor și să reducă astfel costurile asigurărilor.
Alții, într-un mod mai puțin absurd, observă că una dintre pozițiile recomandate este imposibil de adoptat pe scaunele moderne de la clasa economică, unde spațiul disponibil în fața pasagerului este pur și simplu prea mic pentru anumite persoane mai înalte sau corpolente. Trebuie menționat că unele persoane pun sub semnul întrebării utilitatea pozițiilor recomandate și sugerează, în schimb, menținerea corpului drept și sprijinirea de scaunul din față.
Totuşi, indiferent de abordare, adoptarea poziției de siguranță urmărește trei obiective fundamentale:
- Coborârea trunchiului, pentru a limita efectul îndoirii bruște a corpului în momentul impactului.
- Împiedicarea proiectării corpului în față, pentru a evita lovirea de scaun sau de alte elemente din cabină.
- Protejarea picioarelor și a gleznelor împotriva traumatismelor, care ar putea face imposibilă evacuarea din avion.
Asigură-ți protecția
Ultimul aspect este deosebit de important. După catastrofa aviatică de la Kegworth, din 1989, în care 79 dintre cele 126 de persoane aflate la bord au supraviețuit, mulți dintre răniți au fost diagnosticați cu fracturi ale picioarelor, sub nivelul genunchilor.
Fracturile au fost provocate de lovirea membrelor inferioare de structura scaunului din față sau de presarea lor violentă împotriva acestuia. Prin urmare, cercetătorii recomandă pasagerilor să rămână într-o poziţie stabilă, cu tălpile aşezate de podea, cât mai în spate posibil, dincolo de linia genunchilor. De asemenea, bagajul de mână trebuie ţinut sub scaunul din faţă, astfel încât să ofere o protecţie suplimentară. Pentru cap puteţi folosi o pernă sau o pătură pe care să o puneţi în faţa scaunul pentru a vă sprijini de ea. Dacă aveţi obiecte ascuţite în buzunare (creion/pix de exemplu) trebuie să le scoateţi, precum şi dacă aveţi în gură eventuale proteze dentare. Rămâneţi în poziția de protecție până când avionul se oprește complet. După primul impact pot urma și altele.
În ceea ce privește centura de siguranță, trebuie strânsă cât mai bine posibil. Fiecare centimetru de spațiu liber crește forțele de suprasarcină, măsurate în G, la care veţi fi expus.
Nu uita de centura de siguranță
Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii ale studiilor privind accidentele aviatice și comportamentul pasagerilor este că oamenii întâmpină adesea dificultăți în realizarea unei acțiuni aparent banale: desfacerea centurii de siguranță.
Acest lucru se întâmplă deoarece, în situații de stres, revenim la reflexele instinctive, învățate anterior. În cazul centurilor de siguranță, obiceiurile noastre sunt strâns legate de cele folosite în automobile. După unele accidente, anchetatorii au descoperit că numeroși pasageri căutau cu disperare butonul de eliberare a centurii, un mecanism specific automobilelor, cu care erau cel mai bine familiarizați.
Centurile de siguranță din avioane funcționează însă diferit.
Depășește "panica negativă"
După un accident, rapiditatea reacției și păstrarea calmului sunt esențiale.
Totuși, o reacție frecventă la stres este așa-numita "panică negativă", o stare în care oamenii rămân nemișcați pe scaune, ca într-o transă, complet copleșiți de situația în care se află.
Acest fenomen poate afecta chiar și membrii echipajului, care, în ciuda pregătirii riguroase, pot ajunge uneori în imposibilitatea de a reacționa.
Una dintre condițiile esențiale pentru supraviețuire este să asculți instrucțiunile echipajului și să le respecți.
Dacă însă membrii echipajului sau persoanele aflate lângă tine sunt în stare de șoc și nu reacționează, trebuie să iei singur o decizie și să începi să acționezi.
Au existat situații în care pasagerii aflați în stare de șoc au rămas pe locurile lor, așteptând instrucțiuni care, din diverse motive, nu au mai venit.
Lasă bagajele în urmă
Deși standardele de siguranță din aviație s-au îmbunătățit, au apărut și fenomene negative, în special în ceea ce privește comportamentul pasagerilor.
Evacuarea avioanelor moderne a devenit mai dificilă, din cauza dimensiunilor mai mari ale aeronavelor și a numărului crescut de pasageri de la bord, a numărului tot mai mare de persoane supraponderale, a scaunelor mai mici, dar și a prezenței animalelor în cabină, a dispozitivelor electronice care distrag atenția și a bagajelor de mână de dimensiuni maxime permise. Știm că oamenii pot avea comportamente nechibzuite, însă statisticile referitoare la pasagerii care încearcă să își recupereze bagajele sau alte obiecte în momentul în care se ordonă evacuarea, ori chiar se opresc pentru a filma cu telefoanele mobile, sunt cu adevărat descurajatoare.
Un raport IATA din 2026 arată că 40% dintre pasageri ar încerca să își recupereze bagajele după o aterizare de urgență, iar 10% ar face acest lucru chiar și în ciuda unei interdicții explicite din partea echipajului. Aproximativ 80% dintre pasagerii chestionați susțineau că știu exact cum trebuie să procedeze într-o situație de urgență. În realitate, procentul era de 61%.
IATA și Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) sugerează că, dacă obiceiurile pasagerilor nu se vor schimba, următorul pas ar putea fi introducerea unor compartimente pentru bagaje care să poată fi blocate centralizat în fazele critice ale zborului.
Și mai îngrijorător este faptul că doar 18% dintre călători știu și înțeleg de ce un avion trebuie evacuat în mai puțin de 90 de secunde. Aici apare problema: dacă nu există fum vizibil sau un pericol imediat, oamenii simt o tentație puternică de a-și lua bagajele.
Însă fumul și focul apar adesea mai târziu și se răspândesc foarte repede, iar atunci, de cele mai multe ori, este deja prea târziu.
Inhalarea fumului
Incendiile și inhalarea fumului sunt principalele cauze ale deceselor în majoritatea accidentelor aviatice în care supraviețuirea ar fi posibilă. Sunt suficiente doar câteva respirații într-un mediu plin de fum pentru a-ți pierde cunoștința.
Dacă este posibil, umezește o batistă sau o altă bucată de material textil și acoperă-ți cu ea nasul și gura.
Într-un avion plin de fum, unii recomandă deplasarea cât mai aproape de podea, presupunând că acolo concentrația fumului este mai mică. Este o greșeală. În realitate, riști să fii călcat în picioare, strivit sau sufocat sub bagaje, sub persoanele care cad ori sub presiunea mulțimii de pasageri.
Ține capul aplecat, acoperă-ți gura și nasul, dar rămâi în picioare. Dacă culoarele sunt blocate, deplasează-te printre scaune.
Păstrează-ți mâinile libere
Vei avea nevoie de mâinile libere, fie pentru a îndepărta obstacolele, fie pentru a-ți acoperi gura și nasul sau pentru a te proteja de mișcările disperate ale celorlalți pasageri.
Ținând cont de toate acestea, nu te îmbrânci cu ceilalți și nu reacționa agresiv. În acest fel, nu vei face decât să încetinești evacuarea tuturor și să provoci reacții ostile din partea altor persoane.
În plus, într-o situație de stres extrem, precum o catastrofă aviatică, oamenii pot manifesta o forță fizică neobișnuit de mare. Ai putea fi lovit până la pierderea cunoștinței sau rănit grav în alte moduri.
Acționează rapid
"Intervalul de aur" pentru evacuare este de doar 90 de secunde din momentul în care avionul se oprește.
De regulă, acesta este timpul necesar pentru ca un incendiu izbucnit după accident să străpungă fuselajul aeronavei sau pentru ca fumul să umple cabina, provocând sufocarea pasagerilor.
Merită subliniat încă o dată: inhalarea fumului, chiar și timp de câteva secunde, poate duce la pierderea cunoștinței.
Ascultă instrucțiunile personalului de bord, îndreaptă-te rapid spre ieșire, asigură-te că traseul este sigur, atât în interior, cât și în exterior, apoi părăsește avionul și îndepărtează-te de el cât mai repede posibil.
