Trump le cere israelienilor să voteze în alegerile legislative de marţi cu "războinicul" Netanyahu
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Președintele american Donald Trump a făcut apel către israelieni să-l voteze pe "războinicul" Benjamin Netanyahu la alegerile legislative de marţi. Ba mai mult, liderul de la Casa Albă prezintă războiul din Iran al Statelor Unite şi Israelului drept un exemplu de ”victorie comună”.
"Când mergeți la vot, vă rog să vă amintiți că Bibi a fost un premier războinic remarcabil", a scris Trump pe platforma sa, Truth Social.
Alegerile de marţi sunt primul scrutin legislativ din Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a aruncat Orientul Mijlociu într-o criză majoră. Israelul a intrat ulterior în război în Fâșia Gaza și Liban și a lansat atacuri aeriene asupra Iranului.
Netanyahu avertizează cu privire la pericolul unui "al doilea Holocaust" dacă nu va fi votat
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a publicat duminică o imagine generată de inteligenţa artificială care înfăţişează o explozie nucleară în Tel Aviv, avertizând populaţia cu doar două zile înainte de alegeri că votarea oricărui alt candidat în afară de el ar putea expune israelienii la pericolul unui „al doilea Holocaust”, relatează The Times of Israel.
Netanyahu a citat cuvintele lui Yuval Bloomberg, un activist de dreapta cu rădăcini în sectorul tehnologic, care a scris cândva o carte împotriva Acordurilor de la Oslo. Postarea lui Bloomberg, publicată săptămâna trecută, includea o imagine generată de AI a unui nor uriaş în formă de ciupercă care se ridica deasupra Tel Avivului, în timp ce oraşul ardea în urma unei explozii nucleare.
Israelul se confruntă cu o "ameninţare existenţială reală şi tangibilă", se arată în postarea distribuită de Netanyahu. "Dacă iranienii vor intra în posesia armelor nucleare, nimic altceva nu va mai conta. Totul devine nesemnificativ în faţa ameninţării existenţiale reprezentate de Iran şi de axa şiită."
Controversele care cuprind guvernul, inclusiv scandalul "Qatargate" şi eforturile de a adopta o lege care să consacre scutirea ultraortodocşilor de la serviciul militar, sunt "o cortină de fum uriaşă menită să ascundă singura problemă care le depăşeşte pe toate celelalte", se mai susţine în postare. "Dacă două bombe atomice ar cădea asupra centrului Israelului, cui i-ar mai păsa de toate aceste controverse fără sens?", se arată în postare.
Mesajul susţine că Israelul dispune de o fereastră de oportunitate limitată pentru a se confrunta cu Iranul cât timp preşedintele SUA, Donald Trump, se află încă în funcţie, avertizând că generaţiile viitoare "nu ne vor ierta dacă ratăm această fereastră de oportunitate istorică".
De asemenea, a avertizat că alegătorii riscă să-şi expună familiile "pericolului unui al doilea Holocaust" dacă aleg un lider incapabil să facă faţă Iranului, sugerând că numai Netanyahu este la înălţimea sarcinii.
Potrivit The Times of Israel, postarea distribuită de Netanyahu contrazice propria insistenţă repetată a prim-ministrului potrivit căreia Israelul şi SUA au distrus programul nuclear al Iranului în timpul conflictelor din 2025 şi 2026 cu Teheranul. Netanyahu a declarat luna trecută la ONU: "Am distrus armele atomice ale Iranului" în ultimul an. Liderul israelian mai declarase, de asemenea, în martie, că în urma atacurilor Israelului Iranul "nu mai poate ameninţa existenţa noastră".
Netanyahu a fost acuzat recent de critici că ar face presiuni pentru reluarea războiului împotriva Iranului, cu scopul de a influenţa sau amâna votul din 27 octombrie - acuzaţie pe care el a negat-o. Se pare că şeful Statului Major al Forţelor de Apărare ale Israelului (IDF), generalul-locotenent Eyal Zamir, ar fi declarat în cadrul unei întâlniri private recente că nu vede o necesitate operaţională de a lansa un atac asupra Iranului înainte de alegeri.
Premierul care luptă să rămână la putere
Netanyahu a condus Israelul în cea mai mare parte a perioadei de după 2009, după un prim mandat de premier în anii '90. A devenit imaginea Israelului în străinătate, dar și unul dintre cei mai controversați lideri ai țării, scrie Reuters.
Susținătorii săi îl numesc Regele Bibi și îl consideră liderul puternic de care Israelul are nevoie pentru a se apăra într-o regiune ostilă. În schimb, criticii îl consideră responsabil pentru problemele de securitate și pentru deciziile politice care au divizat societatea israeliană.
Netanyahu este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război în Gaza, acuzații pe care le respinge. În Israel, este judecat și într-un dosar de corupție, în care neagă acuzațiile.
Sondajele au arătat o scădere puternică a partidului său, Likud, după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a pus sub semnul întrebării capacitatea guvernului de a asigura securitatea țării. Și politicile guvernului privind religia și relația dintre stat și cultele religioase au stârnit nemulțumirea multor israelieni.
La 77 de ani, Netanyahu rămâne însă un politician care a reușit de multe ori să revină atunci când părea că și-a pierdut șansele. El a spus că vrea să formeze un guvern "național, cu o bază largă", dacă va câștiga alegerile. Dacă rezultatul va duce la un blocaj politic, ar putea rămâne premier interimar timp de mai multe luni.
Cine sunt principalii rivali ai lui Netanyahu
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei, în vârstă de 66 de ani, și-a pierdut fiul în luptele din Gaza. El încearcă să se prezinte drept un om din afara sistemului politic, cu experiență militară și o poziție dură în privința securității. Imaginea sa contrastează cu deceniile petrecute de Netanyahu la vârful puterii și cu dosarele de corupție ale premierului. Eisenkot conduce un nou partid de centru, Yashar, al cărui nume înseamnă "drept" sau "cinstit" în ebraică.
Naftali Bennett, fost premier în vârstă de 54 de ani, este un politician de dreapta, fost membru al trupelor de comando și fost colaborator al lui Netanyahu. Milionar din industria tehnologiei, Bennett a făcut echipă cu fostul premier de centru Yair Lapid. Noua lor formațiune se numește "Împreună" și promite să vindece o societate și să readucă țara pe drumul cel bun. Deși provin din zone politice diferite, cei doi au reușit să-l înlăture pe Netanyahu de la putere în urma alegerilor din 2021.
Avigdor Lieberman, fost ministru al Apărării, în vârstă de 68 de ani, a fost cândva unul dintre aliații apropiați ai lui Netanyahu. Cu o poziție chiar mai dură decât cea a fostului său șef, Lieberman a părăsit guvernul în 2018, acuzându-l pe premier că este prea îngăduitor cu grupările armate palestiniene din Gaza. De atunci, a devenit unul dintre cei mai înverșunați critici ai acestuia. Partidul său, Israel Casa Noastră, se bazează în mare parte pe sprijinul comunității de imigranți din fostul spațiu sovietic.
Yair Golan, fost general în vârstă de 64 de ani, conduce partidul Democrații, format din rămășițele fostului Partid Laburist israelian și din partidul de stânga Meretz. Golan a fost lăudat pentru că a salvat oameni dintr-una dintre localitățile atacate de Hamas pe 7 octombrie 2023.
Aliații de extremă dreapta ai lui Netanyahu
Ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich, în vârstă de 46 de ani, și ministrul Securității Naționale Itamar Ben-Gvir, de 50 de ani, au atras critici internaționale puternice pentru politicile lor de extremă dreapta față de palestinieni. Smotrich a susținut extinderea accelerată a așezărilor israeliene din Cisiordania și a declarat că speră să "îngroape" ideea unui stat palestinian.
Ben-Gvir a fost condamnat în 2007 pentru incitare rasială împotriva arabilor. El a promovat pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri armate, înăsprirea condițiilor din închisorile în care sunt deținuți palestinieni și facilitarea accesului israelienilor la arme.
Ambii au susținut expulzarea palestinienilor din Fâșia Gaza și relocarea israelienilor în acest teritoriu.
Partidele ultraortodoxe, aliați-cheie pentru premier
De ani de zile, Netanyahu s-a bazat pe două partide evreiești ultraortodoxe, Iudaismul Unit al Torei și Shas, pentru a-și menține puterea.
Cele două formațiuni cer ca membrii comunităților pe care le reprezintă să fie, în mare parte, scutiți de serviciul militar obligatoriu. Nivelul redus de participare pe piața muncii și dependența de ajutoarele de la stat au provocat însă nemulțumirea multor israelieni, mai ales în contextul războiului.
Partidele care pot înclina balanța
Formațiunile care nu s-au aliniat clar nici taberei lui Netanyahu, nici rivalilor săi ar putea decide cine va forma următorul guvern. Printre acestea se numără Raam și Lista Comună, două partide care reprezintă minoritatea arabă din Israel, ce constituie aproximativ 20% din populația țării.
În aceeași categorie se află două formațiuni noi: Partidul Poporului Israelului, de dreapta, și Rezerviștii, de centru-dreapta. Ambele au înregistrat rezultate oscilante în sondajele de opinie, iar sprijinul lor ar putea deveni decisiv în formarea unei majorități parlamentare.
