Turiști, "puși la muncă" într-o gospodărie suceveană. Au învățat tehnica tradițională de prelucrare a inului. "Mă simt ca în copilărie"

Înainte de a ajunge pe câmp, la cules de in, gazdele le-au pregătit musafirilor costume populare. 

Dionizie Olenici, organizator: Ca să intre invitaţii în atmosferă, îi îmbrăcăm în costume naţionale. Şi bărbaţi, şi femei, şi copii şi mergem la câmp, la cules de in.

Magda Grădinariu, organizator: Vom parcurge drumul inului, de la plantă, de la culesul firului, până la ţesătură. 

Vezi și

De pe câmp, inul a fost dus la prelucrat. Gazdele au explicat în detaliu fiecare etapă prin care inul trece de la planta, la ţesătură. 

"Acesta se cheamă hreabăn. După ce se usucă se dă prin meliţoi. Ăsta se cheamă meliţoi. Dacă ştiţi vorba aia: „taci, că-ţi merge gura ca o meliţă!“ Se dă aşa ca să se ducă partea lemnoasă, să rămână fir. Trebuie dat până rămâne firul subţire, să se poată pune pe furcă, la tors". După ce firul de in se toarce, se trece la transformarea lui în ţesătură. "Urzeala am învelit-o pe sulul din spate şi după aceea am dat-o prin iţe. Astea se cheamă iţe. Am dat prin fiecare fir de la iţă". 

Reacția turiștilor

Pentru fiecare participant, experienţa a fost una deosebită şi cu siguranţă nu va fi uitată prea curând. 

Turist: Îmi place. Simt aşa, că e ceva ce nu se întâmplă în mod obişnuit, dar care ar trebui să se întâmple din ce în ce mai des. 

Femeie: Mă simt ca în copilărie. Îmi aduc aminte de vacanţele petrecute la bunici. N-am cules niciodată in la bunici, dar mă simt copil. 

Abia la sfârşitul zilei şi-au dat seama ce efort fizic depuneau bunicii şi străbunicii noştri în fiecare zi pentru a avea cele de trebuinţă. După muncă, însă, a venit şi răsplata: oaspeții au fost recompensaţi cu bucate alese, făcute în gospodăriile localnicilor din Horodnic de Jos. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰