Video Inteligenţa Artificială, reglementată în Parlamentul European. Oficialii au împărţit AI pe patru niveluri de risc. Care este cel mai ridicat

Inteligenţa Artificială a devenit atât de prezentă, încât instituţiile europene sunt tot mai decise să impună limite. Problema este că tehnologia evoluează atât de rapid încât nici reglementările nu reuşesc să ţină pasul.   

Parlamentul European a aprobat un acord provizoriu pentru reglementarea AI

Parlamentul European a pus bazele primei legi care reglementează Inteligența Artificială. Este pentru prima dată când mai multe state se pun de acord să lupte împotriva efectelor negative ale acestei tehnologii care a acaparat, fără să ne dăm seama, toate domeniile. Practic, această lege urmează să stabilească reguli clare în ceea ce privește folosirea instrumentelor de Inteligență Artificială. Iar presiunea este cu atât mai mare acum, când aproape toți avem acces liber la programe care pot scrie în locul nostru sau să realizeze fotografii și filmulețe false în doar câteva clickuri. Mai ales că recent, compania care a creat ChatGPT, a anunţat şi lansarea unei aplicații care poate genera videoclipuri ultrarealiste printr-o simplă comandă sub formă de text. Iar rezultatul i-a şocat pe toţi.

Europa se pregătește de adoptarea primelor reguli oficiale în ceea ce privește Inteligența Artificială. Iar cel mai important pas a fost făcut la finalul lunii martie. Parlamentarii au aprobat un acord provizoriu pentru reglementarea aceastei tehnologii. 

Ceea ce i-a făcut pe oficialii europeni să grăbească adoptarea primelor reglementări a fost, în principal, apariția robotului conversaţional ChatGPT. Acest sistem a arătat publicului ce potenţial imens poate avea Inteligenţa Artificială. Dar mai ales, care sunt riscurile.  

Inteligenţa Artificială a fost clasată în funcţie de 4 niveluri de risc

Astfel, Inteligenţa Artificială a fost clasată de oficialii europeni pe patru niveluri de risc. Cu cât riscul este mai mare, cu atât reglementările sunt mai stricte. 

Nivelul unu este riscul minim. Aici intră majoritatea programelor activate de inteligenţă artificială, dar care sunt inofensive, precum jocurile video sau filtrele care ne separă e-mailurile de spam-uri. Acestea, spre exemplu, nu vor necesita intervenţia Uniunii Europene. 

La nivelul doi există riscuri limitate. Aici sunt integrate deepfake-urile şi chatboţii. Inclusiv ChatGPT. Drept urmare cel mai important criteriu devine transparenţa. Cei care postează astfel de conţinut vor fi obligaţi să specifice că este creat de Inteligenţă Artificială. 

Risc ridicat avem însă la nivelul trei. Aici sunt luate în calcul toate programele de Inteligenţă Artificială utilizate în domenii vulnerabile precum transportul, educaţia, sănătatea sau siguranţa. Cum ar fi cele folosite în sălile de operaţie sau în cazul maşinilor autonome. Aceste sisteme trebuie să fie evaluate în permanenţă, să asigure informaţii clare pentru utilizatori şi, cel mai important, să fie tot timpul supravegheate de oameni. 

La nivelul patru riscul devine inacceptabil. Aici intră, spre exemplu, sistemele de supraveghere şi de rating, în care populaţia este evaluată în funcţie de comportament. Cum sunt cele din China. Astfel de sisteme vor fi strict interzise în Uniunea Europeană. Există însă riscuri şi pentru continent. 

Gilles Babinet, French Digital Council: Riscul unor reglementări prea mari este să vedem toţi jucătorii cheie cum se mută spre Statele Unite, spre exemplu. Pot să vă spun că am vorbit cu câteva dintre cele mai avansate echipe din Franţa şi mi-au spus că dacă legea este prea puternică iau în considerare să plece din Europa. 

Când ar putea intra în vigoare legea

Legea ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor și să fie aplicată din 2026 în toate statele membre, inclusiv în România. Până atunci însă, evoluția tehnologiei în domeniul inteligenței artificiale ar putea depăși cu mult setul de reguli impus în prezent de statele membre.

Uniunea Europeana pare sa facă eforturi pentru a diminua riscurile folosirii inteligenței artificiale si pentru a reduce cantitatea de informații false propagate mai ales pe rețelele sociale. Iar aceste riscuri sunt importante pentru noi toți. Pana la urma ne luam deciziile in urma informațiilor pe care le avem. Trebuie sa facem si noi un minim efort, sa ne educam  in ceea ce privește noul peisaj media, astfel încât să nu cădem în plasa dezinformării. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰