10 mituri despre bolile cardiovasculare. Informarea corectă este esențială pentru o inimă sănătoasă

Metodele de screening și vizitele regulate la medicul cardiolog sunt cele mai importante măsuri de prevenție pe care le putem lua pentru un sistem cardiovascular rezistent.

Inima, acest mușchi puternic și extrem de important din organismul nostru, necesită o atenție specială pentru a o menține în formă și sănătoasă la orice vârstă. Cu toate acestea, miturile despre bolile cardiovasculare câștigă din ce în ce mai mult teren, iar răspândirea acestora ne poate pune viața în pericol. Iată care sunt cele mai frecvente mituri, explicate cât mai simplu, pentru ca tu să fii informat corect:

Mit 1: Sunt prea tânăr să mă îngrijorez că voi face un infarct miocardic acut

Modul în care trăiești acum va avea un impact asupra riscului de a face boli cardiovasculare mai târziu în viață. Chiar și adulții tineri sau de vârstă medie pot face boala coronariană, mai ales că acum, obezitatea și diabetul zaharat, factori importanți pentru ateroscleroză, sunt din ce în ce mai frecvente la vârste tot mai tinere.

Mit 2: Este normal să am hipertensiune arterială dacă sunt în vârstă

Este adevărat că tensiunea arterială tinde să crească pe măsura înaintării în vârstă, însă această tendință „normală” nu ar trebui ignorată.

Deoarece hipertensiunea arterială nu produce în general simptome, este important să mergi regulat la medic pentru a o măsura. Dacă valorile tensiunii arteriale sunt mai mari de 140/90 mmHg, medicul cardiolog îți va recomanda un tratament pentru a preveni afectarea organelor, care frecvent poate fi ireversibilă.

 Mit 3: Diabetul nu este un factor de risc pentru apariția unei boli cardiovasculare

Din păcate, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la pacienții cu diabet zaharat, iar femeile sunt mult mai afectate, comparativ cu bărbații.

În cadrul Studiului Framingham Heart, s-a constatat că diabetul crește de 2 până la 4 ori riscul de a face un infarct miocardic acut, insuficiență cardiacă, arteriopatie periferică, accident vascular cerebral (AVC) și este asociat cu o mortalitate crescută.

Mit 4: Infarctul miorcadic acut se manifestă în același mod la bărbați și femei

Deși majoritatea pacienților simt durerea clasică a infarctului miocardic acut - acea senzație intensă de apăsare sau presiune la nivelul toracelui, ca și cum ar avea o greutate foarte mare așezată pe piept, există și manifestări atipice, care sunt mult mai frecvente la femei.

Acestea sunt simptome subtile, care încep cu trei sau patru săptămâni înainte de diagnosticul infarctului miocardic: oboseală neobișnuită, o stare de slăbiciune, tulburări de somn sau dificultate în respirație, senzația de greață și/sau disconfort abdominal.

Sigur, nu toate simptomele atipice înseamnă infarct miocardic. Este important să fie analizate în context. Însă daca ai factori de risc cardiovasculari sau dacă aceste manifestări sunt noi, sună de urgență la 112 pentru a fi evaluată de un medic.

Mit 5: Nu există colesterol bun

Corpul are nevoie de colesterol pentru structura celulelor si sinteza anumitor hormoni. Colesterolul circula in sange legat de proteine sub foma de lipoproteine. Exista 2 tipuri de lipoproteine:

• LDL (low-density lipoprotein) - colesterol, care mai este cunoscut sub denumirea de colesterol „rău” - reprezintă cea mai mare parte a colesterolului din organism. Un nivel crescut de LDL-colesterol creşte riscul de infarct miocardic acut şi accident vascular cerebral (AVC).
• HDL (high-density lipoprotein) - colesterol, cunoscut sub denumirea de colesterol „bun” - transportă colesterolul înapoi în ficat, de unde va fi eliminat din organism. Un nivel crescut de HDL- colesterol poate scădea riscul de boli cardiovasculare.

Deoarece nu poţi simţi că ai colesterol „mare”, Asociaţia Americană a Inimii recomandă să faci regulat, la fiecare 5 ani, începând cu vârsta de 20 de ani, o analiză de sânge pentru a verifica nivelul de colesterol din sânge (profilul lipidic). 

Mit 6: Dacă am fost diagnosticat cu boala coronariană nu este indicat să mai mănânc alimente bogate în grăsimi

Este parțial fals acest mit, deoarece deși specialiștii recomandă o alimentație săracă în grăsimi saturate (carne roșie, carne de pasăre, unt, produse lactate grase) sau în grăsimi parțial hidrogenate și grăsimi trans (margarina, produsele procesate, fast-food-ul), există o categorie de grăsimi care sunt benefice pentru organism, acestea fiind cele nesaturate (uleiuri vegetale, pește bogat în acizi grași omega-3, nuci).

Mit 7: Suplimentele alimentare și vitaminele reduc riscul de apariție a bolilor cardiovasculare

Asociația Americană a Inimii a specificat că nu există dovezi științifice care să justifice utilizarea acestor vitamine pentru prevenirea sau tratarea bolilor cardiovasculare. Organismul absoarbe cel mai bine vitaminele și mineralele atunci când acestea sunt dobândite din alimente. De aceea, pentru a te asigura că obții necesarul de vitamine și minerale de care ai nevoie, mănâncă o varietate de alimente nutritive.

Mit 8: Un „mic” infarct de miocard nu este ceva grav

Infarctul de miocard poate varia în funcție de cât de mult țesut miocardic este deprivat de sânge. Un infarct de miocard mic poate să nu fie ceva grav pentru funcţia mușchiului inimii și ar putea chiar să treacă neobservat. Însă este un semn de alarmă extrem de important care semnifică faptul că ai deja boala coronariană (cardiopatie ischemică) și că următorul atac de cord ar putea să îți pună în pericol viața. De aceea, este foarte important să reduci riscul de a suferi un nou infarct miocardic acut, mergând regulat la medicul cardiolog, urmând tratamentul recomandat și schimbându-ți stilul de viață într-unul sănătos.

Mit 9: Renunțarea la fumat nu mă va ajuta să reduc riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară

Renunțarea la fumat, indiferent de vârstă sau de perioada în care ai fost fumător, va începe să se vadă astfel:

• După 1 an - riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, comparativ cu cel al unui nefumător. 
• După 5-10 ani - riscul de a avea un accident vascular cerebral este asemănător cu cel al unui nefumător.
• După 15 ani - riscul de boală coronariană este egal cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodată.

Mit 10:  Chirurgia cardiacă îmi va „repara” în totalitate inima

Intervențiile de revasculare a arterelor coronariene, precum angioplastia și intervenția chirurgicală de bypass, restabilesc fluxul sanguin la nivelul inimii, ameliorează durerea toracică și îmbunătățesc calitatea vieții pacientului, însă nu anulează afecțiunea cardiovasculară.

De asemenea, este foarte important ca după o astfel de intervenție, pacientul să mențină un stil de viață sănătos: să renunțe la fumat, să aibă o alimentație echilibrată și sănătoasă, să facă regulat o activitate fizică, să mențină o greutate sănătoasă, să consume moderat alcool și să reducă stresul. În plus, controlul strict al factorilor de risc cardiovasculari (colesterol ridicat, hipertensiune arterială și diabet) este la fel de esențial.

Sursa: https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/10-mituri-despre-bolile-cardiovasculare

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰