Cum arată preşedintele ideal pentru generaţia născută când România intra în UE
Pentru prima dată, generația născută în anul în care România a intrat în Uniunea Europeană are drept de vot. Peste 227.000 de tineri, care au împlinit anul acesta 18 ani, pot merge la urne duminică. Îşi doresc un preşedinte onest, care să ştie să comunice cu ei şi care să le înţeleagă problemele.
În 2007, România intra în Uniunea Europeană. Peste 227.000 de bebeluşi s-au născut atunci cu granițele ţării deschise, cu dreptul de a călători şi de a studia când vor fi mari în statele membre. Acum, au dreptul de a-şi alege şi preşedintele.
În Piața Revoluției, România sărbătorea în urmă cu 18 ani intrarea în Uniunea Europeană. Acum, pentru prima dată, generația care s-a născut atunci votează. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, 730.000 de votanți cu vârsta între 18 și 24 de ani au mers la urne.
"Este prima oară când merg la vot. Este singurul mod prin care eu pot să-mi exprim de bună voie ceea ce îmi doresc. Noi reprezentăm viitorul ţării şi n-ar mai trebui să ne lăsăm conduşi de alte generaţii. Cea mai importantă caracteristică pe care vreau să o văd în acesta ar fi să fie vizionar, să aibă un plan concret pentru viitorul ţării, să îşi iubească ţara foarte mult. Când votezi nu e numai despre tine şi valorile tale, ci despre viitorul a milioane de cetăţeni", spun tinerii.
"Faptul că avem nişte tineri pentru prima dată la vot, într-un context european, născuţi într-o ţară europeană ar trebui să ne dea o speranţă pentru viitorul european al României", explică sociologul Ciprian Necula.
Portretul preşedintelui ideal pentru generaţia născută în 2007
Generația născută în 2007 nu mai vrea doar promisiuni. Caută un lider care să o înțeleagă. "Modelul de preşedinte pe care îl văd eu ar fi un preşedinte care îşi doreşte ceva pentru noi tinerii, în special şi îşi doreşte schimbare".
"Tinerii vor o Românie europeană. Noi ne-am bucurat de beneficiile programului Erasmus, am plecat în proiecte, am plecat să studiem. Vor un om în care să aibă încredere, un om curat şi care să spună lucrurilor pe nume atunci când există probleme", a declarat Sabina Spătariu, coordonator "Tinerii care votează".
"Politica românească a ajuns într-un ritm foarte alert şi degradant. Tehnicile de comunicare sunt foarte diferite", explică sociologul Ciprian Necula. În total, peste un milion și jumătate de tineri între 18 și 24 de ani sunt așteptați la urne.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
