POLITICO: Anularea alegerilor riscă să pună gaz pe focul politic din România. Extremiştii apar ca un antidot la vechile partide tradiţionale

Curtea Constituţională a României va decide luni dacă va anula sau nu primul tur - extrem de controversat - al alegerilor prezidenţiale, care a avut loc la 24 noiembrie. În acest caz, instanţa va stârni aproape sigur temeri - şi proteste - cu privire la faptul că partidele de încredere ale ţării încearcă să manipuleze concursul electoral în favoarea lor.

România a fost cufundată într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului prin victoria şoc a naţionalistului Călin Georgescu, un admirator al preşedintelui rus Vladimir Putin, dar practic un necunoscut. Victoria sa a stârnit temeri cu privire la stabilitatea ţării în cadrul UE şi NATO şi a declanşat imediat strigăte de protest din partea adversarilor săi, care suspectează activităţi secrete, posibil din partea Rusiei, în campania sa extrem de populară pe TikTok.

Cu toate acestea, organizarea de noi alegeri riscă să fie un pas incendiar, arată POLITICO.

Extrema dreaptă riscă să fie şi mai mult mobilizată

Câştigătorii primului tur şi aliaţii lor acuză partidele de guvernământ din România - vechea ordine învinsă a Partidului Social Democrat (PSD) şi a Partidului Naţional Liberal (PNL) de centru-dreapta - că se folosesc de instanţă pentru a încerca să îşi păstreze puterea. Într-un cutremur politic, este pentru prima dată când un candidat PSD nu reuşeşte să ajungă în turul al doilea de când ţara s-a eliberat de comunism în urmă cu 35 de ani.

Într-adevăr, furia faţă de ideea reluării alegerilor la mijlocul sau sfârşitul lunii decembrie este un factor de unire neaşteptat între criticii de extremă dreaptă şi reformişti ai vechii gărzi, notează POLITICO.

„Credem cu tărie că Curtea Constituţională este un instrument politic şi suspendă democraţia în România”, a declarat Adrian Axinia, vicepreşedinte al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), partid de extremă dreapta şi membru al Parlamentului European. Partidul şi-a prezentat fără succes propriul candidat la prezidenţiale de duminica trecută, dar îl susţine acum pe Georgescu.

Politicienii de extremă dreapta încearcă să se prezinte ca un antidot la vechile partide tradiţionale, afectate de clientelism şi corupţie. Frustrarea faţă de dominaţia îndelungată a PSD şi PNL a contribuit la stimularea sprijinului pentru Georgescu şi, dacă instanţa de luni îi anulează victoria, aceasta nu va face decât să sporească suspiciunile de influenţă politică în instituţiile publice şi, potenţial, să mobilizeze şi mai mult extrema dreaptă.

Candidând ca independent, Georgescu ar trebui să o înfrunte pe liberala Elena Lasconi de la Uniunea Salvaţi România (USR) în turul doi din 8 decembrie. Suspicioasă faţă de cele două partide vechi, şi ea cere instanţei să nu se amestece în democraţia românească.

Însăşi hotărârea de luni a instanţei se va baza pe un punct oarecum ciudat. Aceasta studiază acuzaţiile potrivit cărora voturile unui candidat, care a renunţat cu o săptămână înainte de alegeri în sprijinul lui Lasconi, au fost transferate ilegal către aceasta în noaptea alegerilor. Curtea a ordonat joi verificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot - aproape 9,5 milioane - şi ar putea decide anularea primului tur dacă va constata că ordinea candidaţilor a fost influenţată de fraudă.

Lasconi, care a respins acuzaţiile, l-a devansat pe prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu pentru a intra în turul doi la o diferenţă de doar aproximativ 2.700 de voturi. Ea şi partidul său acuză PSD şi PNL de centru-dreapta de nerespectarea votului popular. „Fac apel la toate instituţiile statului: Nu distrugeţi democraţia în România”, a spus Lasconi vineri într-o declaraţie.

Ciolacu a respins acuzaţiile de ingerinţă a PSD şi a declarat că se va retrage din cursă chiar dacă instanţa va decide reluarea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

Românii se vor întoarce duminica aceasta la urne pentru a-şi vota reprezentanţii în Parlament.

Efecte secundare neprevăzute

USR-ul lui Lasconi şi-a exprimat deja îngrijorarea că renumărarea voturilor nu se desfăşoară în mod transparent, deoarece observatorilor independenţi nu li se permite să o urmărească în multe locuri, nu există înregistrări video ale procesului şi mult mai puţine persoane sunt implicate în verificarea şi renumărarea buletinelor de vot decât în noaptea alegerilor.

„Mă tem că modul în care lucrurile sunt gestionate de Curtea Constituţională şi de Biroul Electoral Central va duce la efecte secundare neprevăzute în viitorul imediat”, a declarat Radu Magdin, analist politic român.

Această opacitate ar putea alimenta şi mai mult ascensiunea partidelor de extremă dreapta, precum AUR, în alegerile parlamentare de duminică, prin alimentarea credinţei în teoriile conspiraţiei, a atras el atenţia.

Curtea a fost deja acuzată de amestec nedemocratic în alegeri după ce a eliminat-o pe Diana Şoşoacă, o candidată de extremă dreapta pro-rusă, de pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale, afirmând că aceasta ar ameninţa poziţia ţării în UE şi NATO. Acum, mulţi se tem că o potenţială victorie a lui Georgescu în alegerile prezidenţiale ar face exact acest lucru.

Magdin a explicat că credinţa românilor în teoriile conspiraţiei este foarte adânc înrădăcinată. Acest lucru se datorează în mare măsură istoriei brutale a ţării din secolul al XX-lea, care a condus la o credinţă că există reţele de influenţă, multe dintre ele legate de poliţia secretă din perioada comunistă, Securitatea, care pătrund în vechea ordine din politică şi în instituţiile publice. „O parte a electoratului continuă să creadă în vechile teorii ale conspiraţiei sau a dezvoltat unele noi”, spune Magdin.

Suspiciuni persistente

Dar cel care a intentat procesul la Curtea Constituţională, Cristian Terheş, un membru al Parlamentului European, care a candidat la preşedinţie şi a obţinut aproximativ 1% din voturi, nu vede nicio conspiraţie în joc. Indiferent de rezultatul renumărării voturilor, „este un câştig pentru democraţie”, a spus el. Dacă renumărarea confirmă rezultatele primului tur, aceasta arată că alegerile au fost corecte. Dacă nu, corectează rezultatele, a spus el. „Din păcate, în România, de fiecare dată când faci ceva, se întreabă nu dacă este legitim, ci cine te-a pus să faci şi pentru cine este util”, a spus Terheş. „Păi, în primul rând, este util pentru democraţie”, a conchis el.

Cu toate acestea, suspiciunile persistă. Multe se concentrează pe campania lui Georgescu, pe care a prezentat-o ca un apel pentru a ajuta ţara să îşi redescopere mândria naţională în rândul altor membri UE şi NATO şi să nu înghită directivele Occidentului. El a mai spus că doreşte pace şi că nu este interesat să implice ţara în conflictul din Ucraina vecină, pe care l-a catalogat drept războiul altcuiva.

Autorităţile române pun sub semnul întrebării afirmaţia lui Georgescu că nu a cheltuit bani pentru campanie, pe fondul acuzaţiilor că unii influenceri TikTok au fost plătiţi pentru a-l promova. Oficiali de top din domeniul securităţii naţionale au declarat joi că au identificat atacuri cibernetice menite să influenţeze corectitudinea primului tur al alegerilor prezidenţiale şi au sugerat că Rusia a fost implicată.

Georgescu a respins acuzaţiile că a primit vreun sprijin necorespunzător şi a acuzat instituţiile româneşti că au creat instabilitate şi furie. Ca răspuns la renumărarea voturilor din primul tur, el a vorbit cu o notă de mesianism: „Dragă popor, crede doar în tine şi calea spre lumină este în faţa ta”.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰