Laboratoarele REGINA MARIA: Bolile tiroidei și rolul testelor de laborator în diagnosticare

ARTICOL PUBLICITAR. Glanda tiroidă este un organ mic situat în partea din față a gâtului, înfășurat în jurul traheei. Are forma unui fluture, mic la mijloc, cu două „aripi” largi. Tiroida produce hormoni implicați în controlul unor funcții vitale, iar disfuncția acesteia afectează întregul organism. Fie că este vorba despre exces (hipertiroidism) sau deficit de hormoni (hipotiroidism), afecțiunile sunt grave și trebuie diagnosticate și tratate.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Principalul rol al tiroidei este legat de reglarea metabolismului, proces complex prin care alimentele sunt transformate în energie, folosită de fiecare celulă din corp, prin doi hormoni specifici - T4 (tiroxina) și T3 (triiodotironina), sintetizați de tiroidă. Acești doi hormoni dictează celulelor câtă energie să folosească. Funcția tiroidiană este supravegheată de glanda pituitară, situată în craniu, sub creier. Glanda pituitară monitorizează și controlează cantitatea de hormoni tiroidieni din sânge printr-un hormon de stimulare a tiroidei (TSH). 

Ce este boala tiroidiană?

Boala tiroidiană este un termen general care definește incapacitatea tiroidei de a produce cantitatea potrivită de hormoni. Când tiroida produce exces de hormoni, corpul folosește energia prea repede, ceea ce se asociază cu oboseală, un ritm cardiac accelerat, scădere în greutate și nervozitate. Când se produc prea puțini hormoni apare epuizarea, acumularea de kilograme, intoleranța la temperaturile scăzute.

Cauzele acestor tulburări sunt diverse, frecvente și le poate avea oricine: bărbați, femei, sugari, adolescenți și vârstnici. Boala tiroidiană poate apărea de la naștere sau se poate dezvolta pe măsură ce îmbătrânești (deseori, după menopauză, la femei). Riscul este mai mare la cei care au antecedente familiale de boală tiroidiană, în cazul celor care au unele forme de anemie, diabet de tip 1, insuficiență suprarenală, lupus, artrită reumatoidă, vârsta (peste 60 de ani). 

Bolile tiroidei

• Tiroidita - este o inflamație a glandei tiroide. Există diferite tipuri de tiroidită, cea mai des întâlnită este tiroidita autoimună în care celulele corpului atacă și dăunează tiroidei. Această afecțiune este moștenită.
• Tiroidita Hashimoto -  este tiroidita autoimună cu deficit de hormoni tiroidieni (hipotiroidism).
• Boala Graves (se mai numește boala Basedow) - este tiroidita autoimună face întreaga glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidism). Se asociază cu o glandă tiroidă mărită și la unii pacienți (mai ales la fumători) poate afecta ochii.
• Tiroidita postpartum - apare de la 5 la 9% dintre femei în primele luni după naștere și este o suferință temporară care se remite. 
• Tiroidita subacută (De Quervain) apare, de obicei, după o infecție virală (răceală) și se manifestă prin fazele de exces, apoi de deficit de hormoni. Poate provoca dureri de gât (la atingere) și febră. Se remite în câteva săptămâni sau luni.
• Deficitul de iod este o problemă care afectează câteva milioane de oameni din întreaga lume, în condițiile în care sinteza de hormoni tiroidieni are nevoie de atomi de iod.
• Tiroida nefuncțională la naștere afectează aproximativ 1 din 4.000 de nou-născuți. Dacă nu este tratat, copilul ar putea avea probleme atât fizice, cât și psihice în viitor. Nou-născuților li se recomandă un test de sânge de screening în spital pentru a-și verifica funcția tiroidiană.
• Nodulii tiroidieni care produc hipertiroidismul (noduli toxici). Poate fi un singur nodul sau mai mulți. Este de precizat faptul că nodulii tiroidieni sunt prezenți la până la jumătate din populație, însă în majoritatea cazurilor nu afectează funcția tiroidiană.
• Iodul în exces (doze foarte mari) care pot provoca sinteza excesivă a hormonilor tiroidei, dacă mecanismele de adaptare nu sunt defecte. Excesul poate fi adus de substanța de contrast pentru CT (tomografie computerizată) sau de unele medicamente (pentru inimă, tuse). 

Afecțiunile tiroidei sunt descrise de simptome specifice, pot fi sau nu asociate cu senzații dureroase sau neplăcute la nivelul gâtului (tuse, dificultate de înghițire) ori sunt asimptomatice. Diagnosticul corect este necesar înaintea instituirii unui tratament, iar pentru acesta analizele de laborator sunt obligatorii.

Dat fiind faptul că incidența suferințelor tiroidiene este foarte mare, desfacem firul în patru și vorbim despre necesitatea și rolul testelor de laborator care ajută la diagnosticarea și monitorizarea bolilor tiroidei, cu ajutorul domnului doctor Emin Mammadov, medic specialist endocrinologie, la Policlinica Floreasca, parte din rețeaua de sănătate „REGINA MARIA”.  

Domnule doctor, sunt necesare analize de laborator pentru evaluarea funcției tiroidiene, atunci când nu există niciun simptom care să fie asociat cu o problemă a acestei glande? Și dacă da, când?

Dr. Emin Mammadov: Analizele care evaluează funcția tiroidei sunt importante și pentru copii, și pentru adulți, motiv pentru care aceste analize sunt incluse în setul anual de investigații de laborator pe care trebuie să-l facă fiecare dintre noi. Dereglarea funcției tiroidiene poate afecta creșterea și dezvoltarea unui copil, este cauza infertilității, a tulburărilor metabolice. O perioadă foarte importantă este primul trimestru de sarcină, când dereglările tiroidiene, chiar și foarte mici, pot afecta dezvoltarea fătului, în timp ce dereglări mai pronunțate pun sarcina în pericol. La adulți și vârstnici excesul de hormoni tiroidieni, nediagnosticat la timp, poate provoca fibrilația atrială care poate duce la accident vascular cerebral. 

Explorarea ecografică este parte din diagnosticul suferințelor tiroidiene. Analizele de laborator preced sau urmează investigații ecografice? 

Dr. Emin Mammadov: Ecografia este foarte importantă în diagnosticarea afecțiunilor glandei tiroide, însă este utilizată mai ales pentru identificarea nodulilor și a modificărilor de structură. Analizele de laborator stabilesc exact concentrația hormonilor tiroidieni și arată statusul glandei. Examenul clinic (semnele, simptomele, istoricul pacientului) ghidează medicul endocrinolog către un diagnostic, iar toate informațiile obținute din analize sau ecografie sunt interpretate în contextul clinic.

Unul dintre motivele pentru care pacienții au nevoie de ecografie tiroidiană este modificarea analizelor de laborator tiroidiene (hormonii modificați sau anticorpii pozitivi). În aceste situații, ecografia tiroidiană completează tabloul și permite medicului să înțeleagă ce se întâmplă, natura disfuncției și cum trebuie tratat pacientul. În unele situații, după efectuarea ecografiei, este necesară realizarea unor analize suplimentare (de exemplu, markerii tumorali), pentru un diagnostic de certitudine.

Ce tip de analize de laborator sunt necesare pentru monitorizarea funcției tiroidiene celor care au fost diagnosticați deja cu o patologie a acestei glande? Care este frecvența ideală a analizelor? 

Dr. Emin Mammadov: Ce analize uzuale se folosesc? De obicei TSH, FT3 și FT4. TSH este un hormon produs de glanda hipofiză, o mică glandă aflată la baza creierului, care controlează mai multe glande, inclusiv tiroida. În funcție de nivelul de TSH, ne orientăm indirect referitor la funcția tiroidiană. FT4 și FT3 sunt hormonii tiroidieni. FT3 este mai degrabă necesar în cazul unui hipertiroidism, iar FT4 este un test de rutină în combinație cu TSH. În funcție de valori pot să apară mai cel mai frecvent următoarele situații: 

• TSH crescut cu FT4 normal – hipotiroidism subclinic, de obicei nu necesită tratament, cu excepția femeilor însărcinate și alte situații unde decizia se ia individualizat, de la pacient la pacient;
• TSH crescut cu FT4 scăzut – hipotiroidism clinic, de obicei cu indicație de tratament, dozat în funcție de valori; 
• TSH scăzut cu FT4 crescut (de obicei este crescut și FT3) – hipertiroidism care de obicei necesită tratament;
• ATPO (anticorpi anti-TPO) si ATg (anticorpi anti-tiroglobulina) sunt markerii care arată tiroidita autoimună. Tiroidita autoimună este una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni autoimune, care predispune pacientul pentru dereglarea funcției tiroidiene și pentru apariția unor noduli tiroidieni;
• Calcitonina și CEA sunt markerii tumorali pentru un tip de cancer tiroidian (carcinom tiroidian medular, o formă rară de cancer tiroidian, care apare în 2% dintre cancerele tiroidiene, însă se poate exclude ușor prin analizele de sânge menționate). Acestea se folosesc în evaluarea unui nodul tiroidian și se pot completa cu procalcitonina (unele studii arată că există pacienții cu cancerul medular la care calcitonina este normală, însă procalcitonina este crescută);
• Tiroglobulina și anti-tiroglobulina se folosesc ca markerii tumorali la pacienții operați pentru cancerul tiroidian diferențiat (formele cel mai des intâlnite de cancer tiroidian, până la 96-98% dintre cancerele tiroidiene). Este important de spus că aceste analize nu au rolul de marker tumoral la un pacient care nu a fost operat de tiroidă.

Din nou, fiecare pacient este unic, iar evaluarea se face raportat la acesta (vârstă, sex, antecedente) cu scopul unui diagnostic, al tratamentului adecvat și al monitorizării ulterioare. 

Care sunt analizele de laborator (altele decât cele care sunt specific adresate bolilor tiroidiene) care pot sugera o problemă a acestei glande și, în consecință, impun o evaluare completă a funcției tiroidiene?  

Dr. Emin Mammadov: Sunt situații în care analizele care nu sunt destinate specific tiroidei sugerează o problemă a acestei glande. Acest fapt este urmare a unei legături între glandele endocrine, dezechilibrul uneia fiind cauza sau efectul pentru disfuncția alteia.  

Un nivelul crescut al prolactinei are ca posibilă cauză deficitul de hormoni tiroidieni (hipotiroidism) și atunci investigăm tiroida. Nivelul scăzut de testosteron la bărbați, poate fi legat de tiroidă. La fel, nivelul scăzut de SHBG (sex-hormone binding globulin) atât la bărbați, cât și la femei. Sunt semne că tiroida nu funcționează corect și un nivel scăzut de sodiu în sânge (hiponatremie), un nivel crescut al calciului (hipercalcemie), o anemie fără o cauză identificată, nivelul de creatinină crescut moderat, transaminazele crescute, tot așa la valori moderate, un nivel ridicat de colesterol și modificări în spermogramă. 

Când sunt necesare teste de laborator care vizează tiroida în funcție de vârstă și sex? 

Dr. Emin Mammadov: Pentru puberi și adolescenți, testele sunt indicate anual, pentru femei anual și în primul trimestru de sarcină, iar la bărbați se pot face anual, însă cel mai indicat este la bărbații cu infertilitate sau alte probleme de sănătate, semne sau simptome sugestive de disfuncție tiroidiană.

Este evident faptul că un diagnostic și un tratament corect depind de acuratețea rezultatelor de laborator. Evoluția testelor de laborator din ultimii ani a personalizat tratamentul, iar prin complexitatea testelor poate da informații prețioase medicului și, în final, contribuie la binele pacientului.

Mai multe despre importanța alegerii unui laborator ultraperformant și pregătit să proceseze o gamă complexă de analize, precum sunt laboratoarele Rețelei REGINA MARIA, ne povesteste Dr. Andreea Alexandru, medic primar medicina de laborator: „Oferim medicului clinician toate informațiile de care are nevoie pentru a închide un caz, pentru un diagnostic corect. Și mai facem ceva: putem avea o abordare personalizată față de fiecare caz. Fie că facem teste genetice sau analize biochimice complexe, aceasta oferă o imagine clară asupra unicității fiecărui pacient in parte. Este important ca rezultatele să fie sigure și sa ajungă rapid la pacienți și la medici. De aceea, în laboratoarele REGINA MARIA, dezvoltăm constant gama de analize cu teste de mare acuratețe și timpi cât mai scurți de eliberare a rezultatelor”.

Un diagnostic corect este primul pas spre vindecare pentru ca permite stabilirea tratamentului optim. Rolul analizelor de laborator in stabilirea diagnosticului este major, medicina moderna fiind imposibil de conceput fara ajutorul biochimiei, testelor genetice si al tuturor celorlalte, asa zis uzuale, analize de laborator. 

Care sunt principalele motive pentru care recomandați pacienților dvs. realizarea de teste în laboratoarele Regina Maria?

Dr. Emin Mammadov: Am vizitat mai multe laboratoare, însă vizita la Laboratorul Central REGINA MARIA m-a surprins în mod plăcut. M-am simțit ca la o fabrică mare cu procesele automatizate, cu evitarea greșelilor umane prin faptul că aparatura modernă știa să eticheteze singură. Se scanează fiecare probă, preluarea probelor pentru alte tipuri de analize se face automat, se etichetează automat și prin aceste manevre nu mai avem riscul de a „încurca” materialele recoltate de la pacienți. Un alt factor important este că rezultatele vin foarte repede, ceea ce ajută enorm la alegerea tratamentului și monitorizarea pacientului. De asemenea, comunicarea cu medicii din laborator este una facilă și întotdeauna se poate discuta și se pot face prelucrări suplimentare când situația o impune.

Din punctul meu de vedere ca endocrinolog, un laborator performant cu rezultate de certitudine este un aliat. În laboratoarele REGINA MARIA avem introdusă și o analiză de prelucrare suplimentară pentru TSH, analiză uzuală care la unii pacienți ne oferă valori fals crescute. În aceste situații, putem opta pentru analiza de TSH după precipitare cu PEG, metoda care reduce din interferențe și ne ajută să identificăm valorile fals crescute.

Dr Emin Mammadov efectuează proceduri de biopsie tiroidiană unice în România, printre care biopsia core-needle, careoferă mult mai multe informații decât puncția aspirativă care se efectua până acum în România și puncția aspirativă în mediul lichid (varianta îmbunătățită a puncției aspirative, care oferă beneficii de prezervare mai bună a celulelor și un rezultat mai concludent). Infrastructura Laboratorului Central REGINA MARIA permite prelucrarea acestor probe.