Drumul neasfaltat de un sfert de secol, care a distrus staţiunea Semenic
În episodul al şaptelea al campaniei Observator "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?", veţi vedea starea dezolantă în care a ajuns staţiunea Semenic. A fost dată uitării de turiştii care nu se mai încumetă să ajungă acolo pe drumul neasfaltat de un sfert de secol.
De Cristi Popovici la 25.07.2018, 19:59În episodul al şaptelea al campaniei Observator "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?", veţi vedea starea dezolantă în care a ajuns staţiunea Semenic, în ciuda potenţialului uriaş pe care îl are. A fost dată uitării de turiştii care nu se mai încumetă să ajungă acolo pe drumul neasfaltat de un sfert de secol.
Într-o ţară ca România, excepţională ca istorie şi geografie, turismul ar trebui să fie un domeniu premium al economiei. În schimb, nu ştim să profităm de ce ne-a dat natura, nu investim şi nici nu ne promovăm. În concluzie - pierdem bani, miliarde de euro! Campania "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?" pune faţă în faţă două staţiuni, unde timpul a trecut complet diferit peste ele: în prima, a lăsat dezastru şi nepăsare, iar în a doua, un exemplu de succes.
Către staţiunea Semenic, pe un drum neasfaltat de 25 de ani
În ziua a şaptea a călătoriei noastre, pare că mergem cu maşina pe bolovani şi pe butuci. Dar nu suntem pe un drum forestier. Ci pe un drum judeţean. 582 E, din judeţul Caraş-Severin.
Şoseaua care nu a mai fost asfaltată de mai bine de 25 de ani duce spre Perla Banatului, staţiunea Semenic. Sunt 10 kilometri de drum pe care turiştii nu se mai întorc niciodată.
"Prin Ucraina am mai vazut asa ceva, dupa bombardament", spune un turist.
Drama staţiunii Semenic: "suntem singuri şi nu vine lumea!"
Sus, pe munte, staţiunea Semenic pare bântuită. Plouă mărunt şi rece, iar pe pajiştile verzi, pline de buruieni, se ridică semeţe umbrele gloriei comuniste. Hotelul Gozna, cândva raiul pasionaţilor de schi, e pustiu, deşi înăuntru ar putea fi cazaţi până la 2.000 de turişti.
Turiştii mai vin pe Semenic doar pentru zăpadă. Pentru că aici, iarna poate ţine chiar şi şase luni. Paradoxal, atunci şi pe drumuri se circulă mai bine - gropile sunt acoperite de zăpadă. Cazare se găseşte însă doar la câteva pensiuni.
"Din păcate, suntem singuri şi nu vine lumea, nu vine lumea, din cauza drumului în primul rând. Dacă aţi filmat drumul, o să vedeţi că s-a epuizat stocul de bun simţ. Un investitor minunat şi-a bătut joc pur şi simplu de investiţie. A reuşit să distrugă tot ce a fost aici şi am ajuns în situaţia în care avem 3-4 hoteluri lipsă, goale, dărâmate", spune Sorin Minda, administratorul unei pensiuni.
De schiat, se schiază pe cinci din cele şase pârtii din zonă - cele care sunt amenajate. Pe cea mai lungă pârtie din România, de şase kilometri, care leagă comuna Văliug de muntele Semenic, nu se poate ajunge decât cu maşinile de teren, pe propria răspundere.
"A fost acolo un funicular care lega Văliugul de Semenic. Ei, a venit o societate pe care OJT-ul a contractat-o în '89, a început să dărâme stâlpi, să facă un teleferic mai mare şi s-a dus în cap tot. Deci atunci a început, de fapt, prăpădul Semenicului", spune Primarul Comunei Văliug, Sorin Blaga.
Hoteluri de vânzare, dar fără cumpărători
Lovitura de graţie a venit abia în anii 2000, când fostul Oficiu Judeţean de Turism Caraş-Severin a intrat în proprietatea unui firme private. S-au promis investiţii majore la cele mai mari hoteluri din staţiune. Dar nu s-a concretizat nimic. Firma a intrat în insolvenţă. Iar hotelurile au rămas închise. Sunt de vânzare, dar nu le cumpără nimeni.
"Doar după ce se face infrastructura, se repară drumul şi se pune telegondola, atunci poate să vină cineva şi să spună: "Vreau să cumpăr locaţiile respective!". Semenicul are acum o şansă foarte mare, lucrăm poate de un an de zile la un masterplan cu Ministerul Turismului 2.21 Să reuşim să punem gondola care va face legătura. Am înţeles de la Consiliul Judeţean că s-au luat măsuri şi că, anul ăsta, se va repara în proporţie de 80-90% drumul respectiv", declară Primarul din Văliug.
"Acolo vor fi făcute lucrări de reparaţii iar pt dezvoltarea zonei turistice avem un parteneriat cu primaria Văliug şi cu primăria Reşiţa, în vederea accesării acestor bani din masterplanul pe turism", spune Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.
"Urmează ca această zonă să se dezvolte. O să ma implic personal să iau legătura cu autorităţile locale, avem un masterplan, avem bani, putem sa finantam proiecte si cu siguranta trebuie dezvoltată zona", declară şi Ministrul Turismului, Bogdan Trif.
Sovata, staţiunea care a renăscut
Până atunci, în alte staţiuni se câştigă bani grei din turism. Am ajuns la Sovata, o staţiune care, în urmă cu mai bine de 10 ani, se afla în paragină, la fel ca şi Semenic. Însă investitorii străini au reuşit să o readucă la viaţă. Şi chiar să o pună pe harta celor mai căutate staţiuni balneoclimaterice din Europa.
Ce are Sovata atat de valoros de atrage zeci de mii de turişti în fiecare an? Răspunsul îl găsim în lacurile şi ochiurile de apă întinse în întreaga staţiune. De aici se extrage nămolul sapropelic.
Lacul Ursu este singurul lac helioterm din Europa. Şi cel mai mare din lume. Apa, cu proprietăţi curative, e caldă şi sărată la adâncime, răcoroasă şi dulce la suprafaţă. Aici vin să se trateze mai ales cei care suferă de boli reumatice. Dar şi cei diagnosticaţi cu boli neurologice sau endocrine.
Sovata e acum o staţiune atât de profitabilă, încât nu mai reprezintă o povară pentru bugetul de stat.
La Sovata, şi cuplurile infertile vin... "să se vindece". Medicii de aici spun că, după mai multe cure intensive de tratament, în jur de 90% dintre femeile care nu pot rămâne însărcinate ajung să aibă un copil.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Stiri Sportive Citește și