Acord de 8 miliarde de dolari pe piața de energie: Grupul italian Eni va importa gaze din Libia

Grupul energetic italian Eni şi National Oil Corporation (NOC) din Libia au semnat, sâmbătă, un acord de 8 miliarde de dolari pentru producția de gaze, menit să stimuleze aprovizionarea cu energie către Europa, în pofida haosului politic din ţara nord-africană, transmite Reuters, potrivit news.ro.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Acordul, semnat în timpul unei vizite la Tripoli a premierului italian Giorgia Meloni, urmăreşte creşterea producţiei de gaze pentru piaţa internă libiană, precum şi a exporturilor, prin dezvoltarea a două zăcăminte de gaze offshore. Producţia va începe în 2026 şi va atinge un platou de 750 de milioane de picioare cubice pe zi (peste 21 milioane de metri cubi pe zi), a spus Eni într-un comunicat.

"Acest acord va permite investiţii importante în sectorul energetic al Libiei, contribuind la dezvoltarea locală şi la crearea de locuri de muncă, întărind în acelaşi timp rolul Eni ca operator principal în ţară", a declarat directorul general al companiei italiene, Claudio Descalzi.

Meloni s-a întâlnit cu prim-ministrul libian Abdulhamid al-Dbeibah, şeful Guvernului de Unitate Naţională (GNU), recunoscut la nivel internaţional, la Tripoli, pentru discuţii care s-au concentrat şi pe migraţia peste Marea Mediterană.

La o conferinţă de presă comună cu Descalzi, şeful NOC, Farhat Bengdara, a declarat că acordul pentru producţia de gaze are o durată de 25 de ani şi l-a numit cea mai importantă investiţie nouă în sectorul energetic al Libiei din ultimul sfert de secol.

În ultimul an, ţările europene au căutat din ce în ce mai mult să înlocuiască gazele ruseşti cu surse de energie din Africa de Nord şi din alte părţi, din cauza războiului din Ucraina. Italia a devenit deja un lider în aprovizionarea cu gaze din Algeria, construind acolo un nou parteneriat strategic care include investiţii pentru a ajuta compania energetică de stat Sonatrach să inverseze anii de scădere a producţiei.

Ce se întâmplă pe scena politică din Libia

Cu toate acestea, acordurile încheiate la Tripoli pot fi subminate de conflictul intern al Libiei, care a împărţit ţara între facţiuni rivale care concurează pentru controlul guvernului şi îşi contestă reciproc pretenţiile de legitimitate politică.

Subliniind incertitudinea, ministrul Petrolului, Mohamed Oun, a respins orice acord pe care NOC l-ar putea încheia cu Italia, spunând într-un videoclip de pe site-ul ministerului că astfel de acorduri ar trebui să fie încheiate de minister. Descalzi a spus că acordul va presupune, de asemenea, o instalaţie de captare a carbonului şi energie solară.

Bengdara a fost numit anul trecut de Dbeibah, al cărui guvern interimar a fost instalat în 2021 printr-un proces susţinut de ONU. Parlamentul din est şi facţiunile care îl susţin au declarat la începutul anului trecut că guvernul nu mai este legitim, respingând atât numirea lui Bengdara, cât şi acordurile pe care Tripoli le-a încheiat cu state străine.

Haosul în Libia, de la revolta din 2011, susţinută de NATO, care l-a înlăturat pe autocratul Muammar Gaddafi, a lăsat o mare parte din ţară în mâinile facţiunilor armate.

În declaraţii pentru presă, Dbeibah şi Meloni au spus că au discutat şi despre migraţia ilegală din Libia în Italia, un subiect pe care liderul de dreapta a Romei l-a pus în centrul campania ei politice din timpul ascensiunii ei la putere.

Italia va sprijini Libia prin furnizarea de noi nave de căutare şi salvare, a spus Dbeibah. Nesiguranţa şi ilegalitatea au făcut din Libia o rută majoră, deşi periculoasă, pentru migranţii care doresc să ajungă în Europa, adesea prin Italia. Sute de migranţi mor în fiecare an încercând să facă călătoria.

Ministrul italian de interne Matteo Piantedosi, care supraveghează problema migraţiei pentru Roma, a însoţit-o pe Meloni în Libia, precum şi pe ministrul de Externe Antonio Tajani.