Măriri de salarii cu 50% pentru bugetari în plină criză. "Unii au spor pentru soare, alţii pentru umbră"

E criză, dar nu şi la stat. Guvernul a majorat taxele şi impozitele, dar vrea să crească salariile bugetarilor chiar de luna aceasta cu până la 50%. Un paradox motivat prin creşterea facturilor, de războiul din Ucraina, dar şi de... complexitatea muncii pe care o fac funcţionarii. Măsura va alimenta inflaţia şi va adânci şi mai mult diferenţa între lefurile de la stat şi cele de la privat, explică specialiştii.  

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

În plină criză, Guvernul este cu dare de mână. Pregăteşte salarii mai mari pentru bugetari. Cei mai mulți bani ar urma să primească angajaţii care lucrează pentru proiecte europene, în special la planul naţional de redresare şi rezilienţă. Aici, creşterile ajung până la 50%.    

Criză, dar nu şi la stat

Sorin Dumitru, preşedinte BNS: Este o bulibăşeală generală. Legea de salarizare unică în sectorul public, nu mai este unică demult. 

De exemplu, un director din cadrul Ministerului Fondurilor Europene are un salariu net de 7.300 de lei. Dacă se va ocupa de proiecte cu fonduri externe, va primi în plus jumătate, adică peste 3.500 de lei. Un salariu total de aproape 11 mii de lei net. Însă, odată cu lefurile mai mari, cresc şi sporurile. 

George Butunoiu, expert HR: Câştigurile consistente vin din sporuri. Unii au spor pentru soare, că stau în soare, alţii iau spor pentru umbră că nu au suficient soare şi că stau în birou cu jaluzelele trase şi spor de calculator. 

Restul angajaţilor de la stat, cu excepţia demnitarilor şi a personalului din administrația publică locală, vor primi lefuri cu 15 la sută mai mari. Măsura este motivată de situația economică generată de criza COVID, de facturile mari și de războiul din Ucraina, spun guvernanţii.

Claudiu Năsui, deputat USR: Războiul este în Ucraina, nu este în funcţia publică din România. De ce trebuie să crească salariile de stat în România şi să nu crească toate salariile tuturor românilor? De ce trebuie să concentrăm beneficiile doar pentru unii, doar pentru că ei, doar că ei sunt mai aproape de politicieni?

În ordonanța de urgenţă pregătită de Ministerul Muncii sunt incluși și angajații Institutului Național de Statistică. Motivaţia? Complexitatea muncii pe care o fac. Autorităţie spun că nu fac decât să respecte legea. Doar că... legea e făcută tot de politicieni. 

George Butunoiu, expert HR: Salariile respective sunt decise. Cineva decide că acela e salariul şi nu altul. 

În România, unul din patru angajați lucrează la stat, cu un salariu mult mai mare decât la privat. Dacă majorările vor fi aprobate, discrepanţa între cele două sectoare se va adânci şi mai mult, spun analiştii. 

Adrian  Codîrlaş, economist: Salariul net pe economie este undeva la sub 4.000 de lei, iar in administraţia publică, salariul este 5.500. Deci este o diferenţă de 40% mai mare. 

Olimpia Doru, antreprenor: Statul ne este deja concurent pe acest segment. Oamenii care doresc să muncească se uită la firme private, dar cred că de 4 sau 5 ani au început să se uite mai mult ce salarii oferă zona publică. 

Creşterile de lefuri vor arunca în aer bugetul, iar România va continua să se imprumute la dobânzi record pentru a finanţa salarii şi pensii, cred specialiştii. 

Adrian Codîrlaş, economist: Crescând costurile guvernului, automat va rezulta deficit care trebuie finantat. Prin datorie se vor finanta aceste majorări. 

Sorin Dumitru, preşedinte BNS: Facem niste modificărti anul acesta, să avem ce să modificăm în lunile care urmează, astfel incat să avem ce modifica pentru a vea o nouă lege a salarizării în sectorul bugetar. Suntem de noaptea minţii. 

Statul nu dă doar salarii mari, ci şi angajează pe bandă rulantă. Din mai 2021 şi până în mai 2022, s-au angajat peste 17.000 de oameni. De 4 ori mai mult decât în perioada mai 2020-mai 2021. În 2021, statul a cheltuit pentru a-i plăti pe cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public 112 miliarde de lei. Suma reprezintă 9.4% din PIB.