Meseria cu salarii ca-n IT de care românii se feresc. Antreprenorii caută cu disperare angajați: "Stau puțin și apoi pleacă"

Avem pământuri, dar n-avem tractorişti care să le muncească. Meseria unde poţi egala chiar şi salariul unui IT-ist nu mai prezintă interes. Ar fi nevoie de cel puţin sute de oameni. Cei care încercă, totuşi, motivaţi de câştig, pleacă în străinătate după ce învaţă. În plin sezon agricol, fermierii caută cu disperare personal. 

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

Cristi este de profesie inginer horticultor, dar pentru că nevoia este mare, manevrează şi unul dintre cele mai performante tractoare de la ferma din Prisăcani, judeţul Iași.

Cristi Boghiu, inginer horticultor: Pentru rabatarea semănătoarei, totul, display, cu touch screen. Nu vorbim de chestii super grele, dar trebuie atenţie sporită.

Ar avea nevoie de cel puţin doi colegi care să îi mai ia din treburi, însă oamenii nu sunt interesați să ocupe joburi în agricultură.

Cristi Boghiu, inginer horticultor: Este destul de greu, nu prea mai sunt oameni specializaţi pe meseria de tractorist sau mecanic agricol. Nu mai sunt şcoli şi nu mai sunt dornici de a învăţa. Și care sunt dornici de a învăţa, vin, stau o perioadă foarte scurtă şi apoi fac altceva, pleacă.

Salariile se apropie de cele din IT

Nimic nu-i motivează pe tineri să se angajeze. Nici măcar salariile care se apropie de cele din IT.

Clara Mihociu, reporter Observator: În medie, pe parcursul unui an, un tractorist ajunge să câştige lunar în jur de 4000 de lei. Salariile diferă, însă, în plin sezon agricol, când sunt puţin mai mari. De asemenea, sunt diferite şi în funcţie de regiunea ţării unde lucrează. În sud ar fi salariile cele mai mici, în zona de est şi nord-est, ajung să fie în jur de 6000 de lei, în timp ce în vest, sunt cele mai mari, peste 10 mii de lei pe lună.

Dacă tractoarele tehnologizate nu sunt atractive, pentru cele cu peste 40 de ani de activitate pe câmp este şi mai dificil să aibă un şofer. Nea Miluţă are 85 de ani şi încă din perioada comunistă face agricultură. De la sute de hectare în propria fermă, acum se mai ocupă doar de 15. Singur.

Reporter: De cât timp nu aveţi tractorist?

Miluţă Cojocaru, fermier: Nu am avut niciodată. Numai eu am muncit.

Reporter: Vin, stau puţin şi pleacă?

Miluţă Cojocaru, fermier: Nu, nu găseşti.

Cei mai mulți pleacă în străinătate

De pe băncile Universităţii Ştiinţele Vieţii din Iaşi ies anual 30 de tineri care pot şi ştiu să manevreze mastodonţii.

Denis Țopa, prorector USV Iași: Avem o specializare pentru tineri, pentru băieţi îndeosebi, doritori de a urma cursuri în această arie. Specializarea se numeşte exploatarea maşinilor şi instalaţiilor pentru agricultură şi industria alimentară şi este o specializare destul de vânată de către absolvenţii de liceu pentru că la finalul celor 4 ani, mulţi dintre ei reuşesc să se angajeze în această industrie.

Însă cei mai mulţi preferă să plece în străinătate. În jur de 300-400 de tractoriști lipsesc în fermele românești, conform estimărilor trimise de asociațiile agricole către Ministerul Agriculturii.