Suntem din ce în ce mai bătrâni și mai puțini. Singurele trei județe din România care au câștigat locuitori în ultimii zece ani

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat în România, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani. La recensământul din 2021, vârsta medie a populației de sex feminin era de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a României de 19.053.815 persoane, în scădere cu 1,1 milioane locuitori față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (reprezentând 51,5%) și trăiește în mediul urban (reprezentând 52,2%). Regiunea cu populația cea mai tânără este cea de Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.

Regiunea din România cu cea mai tânără populație

În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).

În ultimii zece ani, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrați dinspre municipiul București. Numai alte două județe - Bistrița-Năsăud și Suceava - au câștigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).

Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori, respectiv fiecare câte circa 30 mii persoane, sunt Popești Leordeni din județul Ilfov care a ajuns la o populație de 53.431 de persoane, comuna Florești din județul Cluj cu o populație rezidentă de 52.735 de persoane și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43.584 persoane.

Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovița din județul Caraș-Severin (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și Valea Salciei și Mărgăritești, ambele din județul Buzău (529 locuitori, – 31,8% și 478 locuitori, – 31,4% față de populația din 2011).

Cea mai mică comună din România

Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere față de 2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori.

Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori.

Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 de locuitori față de 1.641 de locuitori în 2011). Cel mai mare oraș este Popești Leordeni.

Orșova rămâne cel mai mic municipiu din România

Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți cu o populație de numai 8.506 de persoane, în scădere cu 1.935 de persoane.

Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani, deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la o populație de 286.598 de locuitori. Dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate, a avut o creștere ușoară (101,8%).