Armata vrea să recruteze studenţi. Instruirea durează 4 ani, iar la final tinerii primesc zeci de mii de lei, grad şi un post

Ministerul Apărării vrea să mărească armata. Studenţii ar putea merge la stagii de pregătire militară. Dar voluntar! Conform propunerii, instruirea ar putea dura patru ani şi s-ar ţine doar pe perioada vacanţelor de vară. La final, tinerii ar primi câteva zeci de mii de lei, grad militar şi un post în funcţie de pregătirea lor.

• Ciolacu nu crede că România ar trebui să cedeze un sistem Patriot către Ucraina: "Nu se impune aşa ceva"

Proiectul aflat în lucru la Ministerul Apărării presupune ca studenții de la facultăţile civile să poată urma cursuri de pregătire alături de militari.

Armata vrea să recruteze studenţi

Cristi Popovici, reporter Observator: Aceste module de învățământ  ar urma sa aibă loc în vacantele studențești și s-ar întinde pe o durata de 3-4 ani. La finalul lor, studenții primesc grad de sublocotenent sau de maistru și vor fi trecuți în rezervă. Cei care doresc sa îmbrățișeze o cariera militară, pot opta, apoi, pentru un alt modul de specialitate, de un an, pentru a putea fi angajați în armata. 

Se poate înscrie orice tânăr, cu vârsta între 18 şi 35 de ani, indiferent de sex. Pe timpul pregătirii, statul asigură cazare gratuită, echipament militar, hrană, astistenţă medicală, medicamente şi indeminizaţie lunară. La sfârşitul perioadei de pregătire, fiecare student primeşte trei salarii medii brute, adică aproape 20.000 de lei. Chiar şi asa, ideea nu prea le surâde tinerilor. Robert este anul 1 la master la informatică economică. Are rude care lucrează în domeniul militar, dar crede că meseria aceasta nu este potrivită pentru el. 

Robert, student: Ei spun că e foarte bine şi încearcă şi pe mine sa ma convingă. Nu m-aş vedea să lucrez în minister, să merg pe front. Chiar şi dacă ar fi un salariu destul de mare, nu m-ar atrage. Nu ştiu dacă neapărat instrucţia, dar şi un regim destul de strict.  

Altii studenţi au în vedere stagiul militar doar ca o opţiune de rezervă. 

Tineri-reporter: Sunt încă la liceu şi momentan vreau să mă axez pe fotbal. 

- Si cariera militară să fie cumva de backup?

- Da, de backup. 

- Nu ştiu neapărat dacă e un domeniu spre care am merge. Deşi într-un eventual război, ar trebui să existe o mobilizare pentru întrega populaţie, să zic aşa.  

Cristina Barbu, general în rezervă: Discutăm cu oameni care se şcolarizează in domenii foarte clare si atunci ei vor deveni in timp scurt foarte utili pe domeniile lor de specializare. Va fi un câstig pentru Armata Romaniei dar si pentru tinerii respectivi. 

La Revoluţie, România avea o armată de 300.000 de militari. A urmat însă o restructurare care a redus numărul la 100.000, în 2001. După aderarea la NATO, a urmat o transformare, instituţia a rămas cu 90.000 de angajaţi, dintre care 15.000 de civili. Acum, avem 80 de mii de cadre militare.

Pe lângă lipsa de rezervişti care să fie mobilizaţi în caz de conflict, Armata României are probleme şi cu înzestrarea trupelor. Primele tancuri Abrams vor veni cu un an întârziere, în 2026. La fel şi în cazul sistemelor Patriot pe care ar urma să le primim în 2027. Dronele Watckeeper vor fi livrate în funcţie de evoluţia conflictului din Israel. Singurele echipamente care vor ajunge la timp sunt dronele Bayraktar.