Romsilva vine cu explicații după prăbuşirea Cascadei Bigăr: ”Se va regenera în timp”. De ce nu au fost luate măsuri de prevenire

Sunt speranțe pentru regenerarea cascadei Bigăr, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat, spun reprezentanții Romsilva, care resping acuzațiile că prăbușirea s-ar fi produs sub efectul acțiunii umane. Ei spun că și cascada Moceriș a suferit o prăbușire similară în urmă cu 5 ani.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița s-a prăbușit luni după-masă. Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi, spun reprezentanții Romsilva. Potrivit acestora, carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni, relatează news.ro.

„Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate. Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. De altfel, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, spun reprezentanții Romsilva.

De ce nu au fost luate măsuri de prevenire a prăbuşirii Cascadei Bigăr

Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală „Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber, potrivit Romsilva. Romsilva transmite, tototdată, că administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale.

„Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr. Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada”, mai spun cei de la Romsilva.

Romsilva respinge acuzațiile de captare a izvorului Bigăr pentru o păstrăvărie din zonă

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge acuzațiile unui ghid de turism, care a spus că prăbușirea cascadei s-a produs din cauza unei lucrări de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș. Conform Romsilva, această păstrăvărie a fost realizată în urmă cu 33 de ani. „Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”.

Garda Națională de Mediu și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița despre producerea acestui eveniment, iar Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, cu sprijinul Consiliului Științific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare.