Lecţia europeană la care România a rămas repetentă de 34 de ani. Infrastructura rutieră, cel mai prost capitol. Cum arată drumurile în alte ţări europene

Alege ce urmează, episodul 1. Dacă vrei să creşti o ţară, fă-i infrastructura. E lecţia europeană pe care România n-a reuşit să o înveţe. Anul trecut au fost gata doar 48 de kilometri de autostradă. În 2024, mai puţin de jumătate din drumurile României sunt modernizate, iar mai mult de un sfert sunt acoperite cu pietriş sau cu pământ. După 1989, reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene a crescut cu mai puţin de 20%, în principal pentru că România nu a ştiut să absoarbă banii europeni. În schimb, numărul de maşini a explodat. Pe drumurile ţării sunt peste 8 milioane de autoturisme, faţă de 1,3 milioane acum 35 de ani. Reporterii Observator au mers pe autostrăzile Europei şi au vorbit cu cei care au ales Vestul şi pentru infrastructură. Tu... "Alege ce urmează".

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Aşa începe călătoria noastră în Uniunea Europeană. Peste 10 mii de kilometri pe care îi vom parcurge cu maşina, cu avionul, cu trenul, cu bicicleta, cu mijloane de transport in comun şi chiar pe jos. 27 de ţări cu 448 de milioane de oameni. Şi tot atâtea poveşti. 

Lecţia europeană la care România a rămas repetentă de 34 de ani

Bianca Iacob, reporter Observator: Din 2007 călătorim liber şi fără paşaport în Uniunea Europeana iar ăsta e clar un avantaj imens. Numărul de pasageri a crescut de la an iar acum ... români îşi iau zborul spre diverse destinaţii din UE. Un capitol la care să zicem că stăm binişor. 

Cristi Popovici, reporter Observator: Capitolul la care stăm cel mai prost şi care ne încurcă viaţa în fiecare zi e infrastructura rutieră. De când am intrat în Uniunea Europenă am reuşit să contruim doar 4 sute şi ceva de km de autostradă. Cât de la Bucureşti la Târgu Mureş sau de la Constanţa la Piteşti. Dar nu vă gândiţi că sunt 4 sute şi ceva de km pe care puteţi să mergeţi întins. Nu, sunt câţiva în sud, în nord, în vest şi tot aşa.

Suntem pe autostrada Bucureşti-Piteşti, prima construită la noi în ţară, în 1972. România a ieşit din comunism cu o sută şi ceva de km de autostradă. 34 de ani si 30 de miniştri ai transporturilor mai târziu, abia am trecut de bornă de o mie de km. În tot acest timp s-a construit puţin, s-a cârpit mult, s-au tăiat panglici şi s-au făcut promisiuni. Mai ales în campania electorală. 

Lucian Bode, fostul ministru al Transporturilor: Se poate şi în România să construim infrastructură de transport într-un ritm accelerat! 

 Am avut, deci, de toate. Mai putin sosele de mare viteza. < CIFRE PE SOSEA> 

Cristi Popovici, reporter Observator: Nu avem autostrăzi dar avem şantiere pe drumul naţional. Şi stăm, şi stăm, şi înaintăm cu viteza melcului. Coloana de maşini, mâini pe volan. 

Ne îndreptăm aşa spre graniţa cu Ungaria. Aceasta e legătura noastră cu Vestul. Vestul la care am visat atunci când am intrat în Uniune. Privită de sus, harta cu autostrăzile din Uniunea Europeană arată cel mai bine dezastrul de la noi. În timp ce toate ţările sunt străbătute de o reţea ca o pânză de păianjen, România are nişte fâşii care apar de niciunde şi dispar nicăieri. Aşa cum e la Turda, ori la Braşov, la Târgu Mureş sau la Bacău.

Cristi Popovici, reporter Observator: Suntem singura ţară din Uniune care nu are Capitala conectată prin autostrada de nicio altă ţară. A1 Bucureşti-Nădlac se opreşte o dată la Piteşti iar de la Sibiu spre vama se mai opreşte aici, la Margina, în judeţul Timiş, într-un deal. Lipsesc 9 km pe unde ar trebui să construim niste treceri pentru urşi, de 10 ani însă şantierul este oprit.

În zece ani nu s-a construit nimic

România este unica ţară din Europa care timp de 10 ani, în perioada 1990-2000, a reuşit "performanţa" de a nu construi niciun kilometru de autostradă. Iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici după ce am intrat în Uniunea Europeană. Deşi finanţare a existat. 

Ionel Scrioşteanu, secretar de stat Ministerul Transporturilor: Eu cred ca ne mişcăm în ultima perioadă, în ultimii ani, din ceîn ce mai bine. Dacă ne raportam la celelalte state avem multe de recuperat, nu doar în domeniul infrastructurii. 

Claudia Ţapardel, fost europarlamentar:  În multe cazuri probleme este aici, la nivel naţional. Nu ţine de Uniunea Europeană acest lucru. Noi am beneficiat de aceleaşi avantaje, aceleaşi finanţări... 

Ionel Scrioşteanu, secretar de stat Ministerul Transporturilor: Aceste să zic aşa, încă mai sunt chestiuni de reglat. 

Dar de reglat, nu se ştie cine ar putea regla "chestiunile".  

Ionuţ Ciurea, director Pro Infrastructura: Noi avem nevoie în România undeva la 3 mii de km. Deci putem să spunem că am făcut cam o treime din reţea. Cele mai multe probleme sunt la stat, sunt generate într-un fel sau altul de stat. De indecizia oamenilor politici.  

Cum arată drumurile în alte ţări europene

Spania si-a dezvoltat soselele mai ales dupa anii 90, adică după aderarea la UE, folosind în mare parte fonduri de la Bruxelles. În 2006 ţara era deja traversată de 13 mii de kilometri de autostrada, depăşind astfel lidera Uniunii, Germania. Cam atunci a ajuns în Spania si Săndel. Iar visul lui a fost sa ajunga sa conduca un tir pe aceste sosele impresionante. 

Săndel: Dacă vrei să creşti o ţară, trebuie să îi faci infrastructura. Intra material, iese material, intră turişti, ies. Dacă, nu, e complicat. 

Pentru Adriana, a fi şofer de tir într-o astfel de ţară e, poate, cea mai frumoasă meserie din lume. 

Adriana, şofer fe TIR: E foarte plăcut să fii asa de sus peste tot şi să vezi în toate părţile.

A bătut aşa toată Europa, mai bine de 20 de ani. Iar soselele din Europa toată s-au schimbat sub ochii ei. În România, de câte ori s-a întors a avut impresia ca i s-a stricat maşina. 

Adriana: Pentru că îţi bat toate, am păţit-o la primul drum în România, şi la întoarcere în Spania, când veneam către service disperaţi ne-am dat seama că maşina noastră e bine, era vorba de diferenţa de drum.

Rămânem deci, la coada clasamentului european, cu doar câţiva kilometri peste bulgari. Spania şi Germania se menţin în top. Şi fac în continuare investiţii.  

Cristi Popovici, reporter Observator: Sunt undeva la 13 mii de km de autostrăzi, în Germania. În condiţiile în care noi nu avem nici măcar o mie. Şi ce autostrăzi, cele mai  multe sunt pe 3 si 4 benzi. Avem de parcurs 665 de km, îi facem în 7 ore protrivit telefonului nostru. Trecem prin 3 ţări, plecăm din Germania, traversam Cehia şi ne oprim în Austria la Viena.  

Drumurile Europei se opresc, de fapt, în România. O ţară care n-a reuşit să pună în practică una dintre politicile importante ale Uniunii - să creem împruena un spatiu unic, in care sa circulam liber cu totii. Asa cum se intampla la vecinii polonezi. 

Jan Machowski, purtător de cuvânt primaria Cracovia: Din fericire Polonia a intrat în Uniunea Europeană şi am avansat. 

Lecţia poloneză despre cum să umpli ţara de autostrăzi cu bani europeni, în episodul următor, în campania Alege ce urmează!