Cutremurul din Turcia a distrus prima moschee a Anatoliei, veche de 1400 de ani. Aici era păstrată "barba profetului Mahomed"

Turla cupolei Habib-i Neccar, cea mai veche moschee din Turcia, s-a prăbuşit. Ruinele stau deasupra unui strat gros de moloz care acoperă întrega sală de rugăciune. În Antakya, Antiohia antichităţii greceşti, care a devenit un oraş martir al moştenirii turceşti, paisprezece secole de istorie au fost şterse de cutremurul care a ucis peste 37.000 de oameni în Turcia şi Siria, potrivit AFP.

• Jumătate de ţară intră sub cod galben de ploi torențiale, grindină și vânt. Zonele vizate. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Habib-i Neccar, "considerată prima moschee construită în graniţele Turciei de astăzi", potrivit guvernului turc, a fost ridicată în anul 638. Numai pereţii exteriori au rezistat. Picturile fine galbene, roşii şi albastre şi caligrafia sunt acum expuse intemperiilor, dacă nu sunt şi ele îngropate. "O parte din barba profetului Mahomed era păstrată într-o cutie", expusă în moschee, dar nu mai este acolo, a spus Havva Pamukcu, care spune că are "inima zdrobită".

Cutremurul din Turcia a şters monumente istorice de pe faţa pământului

La câteva sute de metri mai departe, biserica greco-ortodoxă ridicată în secolul al XIV-lea - şi reconstruită în 1870 după un cutremur - a suferit şi mai mult: crucea albă care stătea pe acoperişul ascuţit al clădirii iese acum dintr-un maldăr de pietre şi scânduri. "Toate zidurile s-au prăbuşit. Suntem disperaţi", a spus Sertac Paul Bozkurt, membru al consiliului care administrează acest lăcaş de cult.

În oraşul vechi Antakya, multe străzi nu mai sunt nici măcar accesibile, blocate de dărâmăturile clădirilor. Cadrele goale, învechite, se sprijină pe una dintre rarele axe, presărate cu plăci mari care poartă numele producătorului lor: "Marsilia, St André". Patrimoniul trecutului francez efemer al locului.

În trecutul său milenar, Antakya, fosta Antiohia fondată în anul 300 î.Hr. de un fost general al lui Alexandru cel Mare, a traversat succesiv epocile greacă, romană, bizantină, persană, arabă, otomană şi chiar un scurt mandat francez, între sfârşitul Primului Război Mondial şi 1939, când oraşul a fost returnat Turciei. Antiohia a suferit numeroase cutremure care au distrus-o şi remodelat-o constant, practic unul pe secol. În 147 şi 37 î.Hr., dar şi în 115, 458. În 526, pieriseră 250.000 de oameni; în 1054, 10.000. 

"Antiohia este leagănul multor evenimente istorice”, spune Hakan Mertkan, doctorand la Universitatea Germană din Bayreuth şi autor al unei monografii despre acest oraş. Dar este şi "un leagăn de cutremure (ale cărui) soluri sunt pline de istorie", spune el cu tristeţe.

Turcia, situată pe 3 plăci tectonice

Turcia, la fel ca Siria, aflată la îmbinarea a trei plăci tectonice - ceea ce explică numărul de cutremure pe care le experimentează - se află, de asemenea, "la răscrucea unei mari părţi a istoriei antice comune a umanităţii", notează Aparna Tandon, ofiţer de program pentru Centrul de Studii pentru Conservarea şi Restaurarea Bunurilor Culturale.

Potrivit news.ro, zeci de situri clasificate ca Patrimoniu Mondial al Umanităţii de către UNESCO sunt situate în zona afectată de acest nou dezastru. La fel ca Alep în Siria, o "răscruce de civilizaţii" e deja "distrusă în proporţie de 60% în 1822 de un cutremur", îşi aminteşte Youmna Tabet, de la Centrul Patrimoniului Mondial. Cetatea sa a suferit de această dată "daune semnificative”, estimează agenţia ONU.

Dimpotrivă, pe site-urile turceşti clasificate, "se pare că nu sunt prea mari pagube", remarcă Maria Liouliou, care lucrează cu Tabet. Cetatea Diyarbakir, din Turcia, pare astfel să fi fost avariată moderat, a spus ea. Dar va fi necesar ca experţii să evalueze gravitatea pagubelor, subliniază Samir Abdulac, director al Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, o organizaţie internaţională neguvernamentală care lucrează pentru conservarea acestor locuri din lume. "Şi va fi necesar să ne interesăm şi de siturile care nu sunt înscrise de UNESCO ca situri de Patrimoniu Mondial, cum ar fi cel de la Antakya", avertizează el.

Abdulac avertizează asupra a ceea ce ar părea ca "simple fisuri" fără consecinţe pentru "ochiul neprofesionistului", dar care pot "slăbi un monument" până în punctul în care "se prăbuşeşte de la sine câteva săptămâni mai târziu". Cu toate acestea, "prioritatea este să salvăm vieţi", insistă specialiştii în patrimoniu intervievaţi de AFP.