NATO speră ca diplomaţia să îngroape securea războiului ce ameninţă Europa de Est. Propunere pentru oficialii de la Kremlin

NATO va trimite o propunere scrisă Kremlinului la sfârşitul acestei săptămâni, pentru ”a încerca să găsească o cale de urmat”, pe fondul tensiunilor crescânde legate de desfăşurarea de forţe ale Rusiei la graniţa cu Ucraina, a declarat marţi secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat jurnalistei CNN Christiane Amanpour.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

”Vom sublinia că suntem gata să stăm ... şi să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparenţa activităţilor militare, mecanismele de reducere a riscurilor şi alte probleme care sunt relevante pentru securitatea europeană. Şi, de asemenea, să ascultăm şi preocupările Rusiei”, a afirmat Jens Stoltenberg. Şeful NATO a declarat săptămâna trecută că alianţa militară occidentală va trimite în curând propunerile sale scrise Rusiei, răspunzând cererilor de securitate ale Moscovei şi sugerând discuţii serioase privind controlul armelor şi măsuri de transparenţă privind activităţile militare şi desfăşurarea de rachete.

Conflictul Rusia - Ucraina ţine NATO în alertă 

Comentariile lui Stoltenberg au venit la o zi după ce NATO a anunţat că unele ţări membre pun forţele militare în alertă şi trimit nave şi avioane de luptă suplimentare în Europa de Est. Mişcările au semnalat temerile crescânde cu privire la o posibilă invazie rusă a Ucrainei, după luni de manevre militare ale Moscovei, care au declanşat o serie de escaladări în relaţiile cu NATO. Vorbind de la Bruxelles, Stoltenberg a spus că ”există încă o cale de ieşire diplomatică” din criza Rusia-Ucraina, dar că pentru aceasta este nevoie ca Rusia ”să detensioneze situaţia şi să fie gata să se angajeze cu bună-credinţă în discuţiile politice cu NATO şi aliaţii NATO”.

Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari în apropierea graniţei cu Ucraina, începând de de anul trecut, şi va trimite forţe în Belarusul vecin pentru exerciţii comune, programate luna viitoare, despre care oficialii ucraineni se tem că ar putea servi drept ”teatru de operaţiuni cu drepturi depline” din care să lanseze un atac. Kremlinul a negat în repetate rânduri că plănuieşte să atace Ucraina, dar a susţinut că sprijinul NATO pentru ţară constituie o ameninţare tot mai mare pe flancul vestic al Rusiei, relatează news.ro.

”NATO nu va desfăşura forţe de luptă NATO în Ucraina, dar trebuie să fim siguri că nu există nicio înţelegere greşită cu privire la pregătirea noastră, angajamentul nostru de a apăra toţi aliaţii, în special în partea de est a alianţei”, a declarat Stoltenberg pentru CNN, explicând de ce alianţa şi-a sporit prezenţa în partea sa de est, în regiunile Mării Negre şi Baltice.

Desfăşurări de forţe în Europa de Est

Într-un comunicat de luni, NATO a spus că statele membre au anunţat în ultimele zile o serie de desfăşurări de forţe în Europa de Est. Printre acestea se numără trimiterea de către Danemarca a unei fregate în Marea Baltică şi a patru avioane de luptă F-16 în Lituania; Olanda a trimis două avioane de vânătoare F-35 în Bulgaria; Franţa şi-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România; iar SUA iau în considerare creşterea prezenţei sale militare în Est. Nu a existat nicio sugestie în declaraţie că trupele ar fi folosite pentru a ajuta Ucraina, care nu este membră NATO.

Stoltenberg a declarat pentru CNN că NATO se gândeşte dacă să îşi extindă şi mai mult poziţia cu ”o prezenţă avansată sporită sau grupuri de luptă, tot în sud-estul alianţei”. ”Descurajarea puternică este cea mai bună modalitate de a preveni orice atac asupra oricărui aliat al NATO şi cea mai bună modalitate de a preveni un conflict”, a adăugat el.

Discuţiile la nivel înalt dintre Occident şi Rusia s-au încheiat la începutul acestei luni fără progrese, punând sub semnul îndoielii perspectivele de detensionare şi diplomatice viitoare. SUA şi aliaţii săi din NATO au sperat că discuţiile ar putea determina Rusia să urmeze o cale de ”dezescaladare şi diplomaţie”, dar oficialii ruşi au fost înfuriaţi de refuzul SUA şi al NATO de a susţine o listă controversată de cerinţe de securitate.

Cererile includ interdicţia Ucrainei de a intra în NATO şi ca alianţa să-şi retragă forţele din Europa de Est. SUA şi aliaţii săi din NATO au spus în mod repetat că astfel de propuneri de la Moscova nu pot reprezenta un început de discuţii.