NATO vrea 100 miliarde de euro pentru Ucraina. Fiecare ţară membră ar da un procent din PIB: "Rusia este o putere militară copleşitoare"

Război în Ucraina. NATO ia în calcul un sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 100 miliarde de euro pentru următorii cinci ani. Planul a fost propus de Jens Stoltenberg şi dezbătut miercuri la reuniunea miniştrilor de externe ai Alianţei. O decizie finală este aşteptată la summitul NATO din iulie de la Washington. Fiecare ţară membră ar urma să contribuie cu un anumit procent din PIB, propun Letonia şi Estonia. Rusia are o "putere militară copleşitoare", a recunoscut şeful alianţei.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Ministrul leton de externe Krisjanis Karins a declarat miercuri că finanţarea fondului plurianual de 100 de miliarde de euro destinat susţinerii Ucrainei, propus de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar putea fi asigurată prin contribuţiile statelor membre ale Alianţei, transmite Reuters, citat de Agerpres. Suma a fost dezvăluită de mai mulți diplomați. Stoltenberg nu a confirmat-o direct.

Fiecare ţară membră ar urma să contribuie cu un anumit procent din PIB, a precizat ministrul leton înaintea reuniunii ministeriale a NATO la Bruxelles. La rândul său, ministrul eston de externe Margus Tsahkna a anunţat că ţara sa le-a propus celorlalte ţări membre ale NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor militar pentru Ucraina.

NATO ia în calcul un ajutor de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în următorii cinci ani

Diplomați din cadrul NATO au declarat că există o opinie tot mai răspândită în cadrul alianței conform căreia a sosit momentul să se pună ajutorul militar acordat Ucrainei pe o bază mai durabilă. Dar au spus că nu este clar dacă cifra de 100 de miliarde de euro va fi acceptată sau cum va fi finanțată. Deciziile NATO necesită un consens între cei 32 de membri ai alianței. Suma a fost dezvăluită de mai mulți diplomați. Stoltenberg nu a confirmat-o direct.

Alianţa Nord-Atlantică caută noi modalităţi de a sprijini Ucraina împotriva invaziei ruse, după avertismentul Kievului în legătură cu deficitul de muniţii care împiedică apărarea împotriva atacurilor ruse. Pachetul de 100 de miliarde de euro are drept scop, de asemenea, să reducă presiunea în rândul membrilor alianţei în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina. Germania şi Statele Unite, de exemplu, aduc contribuţii mai mari în raport cu economia lor decât alte ţări.

O a doua parte a planurilor Alianţei de a sprijini Ucraina pe termen lung împotriva Rusiei implică o nouă misiune NATO pentru a coordona livrările de ajutor militar şi instruirea pentru armata ucraineană. Până în prezent, Statele Unite şi-au asumat rolul principal de coordonare a livrărilor de arme în Ucraina printr-un organism cunoscut sub numele de Grupul de contact pentru Ucraina.

Scopul misiunii este de a face sprijinul Ucrainei mai puţin dependent de evoluţiile politice în diferitele ţări NATO şi de a împărţi o mai mare responsabilitate în rândul alianţei. Aceste aspecte sunt legate de îngrijorările privind posibila realegere la Casa Albă a fostului preşedinte SUA, Donald Trump, notează sursa citată. 

Letonia şi Estonia cer contribuţii ale ţărilor NATO pentru a susţine Ucraina

Miniştrii de externe din statele membre ale NATO vor discuta la această reuniune modalităţi de a aşeza pe o bază pe termen lung ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, demers în care se înscrie propunerea lui Stoltenberg de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani.

"Trebuie să asigurăm asistenţă de securitate de încredere şi predictibilă pentru Ucraina pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puţin pe contribuţii voluntare şi mai mult pe angajamente ale NATO. Mai puţine oferte pe termen scurt şi mai multe angajamente pe termen lung", a motivat Stoltenberg.

Potrivit unor diplomaţi, un scop al iniţiativei de creare a acestui fond special este de a preveni orice reducere a ajutorului american pentru Ucraina în eventualitatea în care Donald Trump ar deveni din nou preşedinte al SUA. Propunerea va fi discutată la reuniunea ministerială, dar este nevoie de un consens în rândul celor 32 de state membre ale Alianţei. Stoltenberg a mai menţionat că obiectivul este luarea unei decizii la summitul NATO din luna iulie.

"Vom analiza fezabilitatea acestei propuneri", a declarat presei la sosirea la reuniunea NATO ministrul belgian de externe Hadja Lahbib, adăugând şi ea că acum va fi doar o discuţie pregătitoare pentru summitul NATO din iulie.

În acest timp, ministrul spaniol de externe José Manuel Albares Bueno şi omoloaga sa germană Annalena Baerbock au afirmat fiecare că este important să se asigure că nu va exista o suprapunere a eforturilor între NATO şi UE, în condiţiile în care blocul comunitar a creat la rândul său un fond extrabugetar pentru ajutorul militar destinat Ucrainei.

Totuşi, Annalena Baerbock a descris propunerea lui Stoltenberg drept "corectă şi importantă", adăugând că Ucraina trebuie să primească un ajutor prin intermediul unor "structuri stabile, pe termen lung". Şi ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a spus că sprijină eforturile lui Stoltenberg, iar omoloaga sa canadiană Melanie Joly a declarat că salută "orice formă de sprijin pe care Ucraina o poate avea".

În schimb, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto "a afirmat clar că Ungaria nu va susţine nicio propunere a NATO care ar putea apropia Alianţa de război sau care o va transforma dintr-o coaliţie defensivă într-una ofensivă", a anunţat pe platforma X purtătorul de cuvânt al guvernului ungar.

Stoltenberg: Mă aştept ca SUA să ia o decizie privind ajutorul pentru Ucraina

Jens Stoltenberg se aşteaptă ca legislativul american să ia cât mai curând o decizie în sensul deblocării ajutorului militar pentru Ucraina, întrucât este în interesul de securitate al SUA ca Putin să nu câştige războiul. El a spus la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe de la NATO că situaţia din Ucraina este "solicitantă şi dificilă" şi că apreciază tot ce au făcut aliaţii, dar a subliniat că trebuie făcut mai mult pentru a ajuta ţara invadată de Rusia.

De asemenea, Stoltenberg a spus că pentru a putea "organiza şi lansa ofensive", Ucraina trebuie să ştie pe ce se poate baza, respectiv "ce tip de echipament, şi ce tip de sprijin, şi ce tip de mentenanţă". Secretarul general al NATO a afirmat că este important, în contextul situaţiei din Ucraina, ca aliaţii să ia decizii rapid.

"Asta înseamnă, bineînţeles, şi SUA, pentru că SUA nu sunt singurul susţinător pentru Ucraina. De fapt, aliaţii europeni şi Canada furnizează cu aproximaţie 50% din ajutorul militar pentru Ucraina. Deci acesta este un efort comun al SUA, aliaţilor europeni şi Canadei. Dar, bineînţeles, SUA sunt cel mai mare aliat şi furnizează cel mai mare ajutor militar. Iar faptul că nu a existat un acord în Congresul SUA asupra unui sprijin suplimentar are consecinţe", le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor.

Stoltenberg spune că Rusia este  "o putere militară copleşitoare"

Secretarul general al NATO a reiterat că acesta este unul dintre motivele pentru care Ucraina trebuie să raţionalizeze numărul de obuze de artilerie trase pentru a rezista Rusiei, care are o "putere militară copleşitoare".

"Iar răspunsul la acest lucru este de a lua decizia inclusiv în Congresul SUA. Orice întârziere are consecinţe reale pe câmpul de luptă. M-am întâlnit cu senatori, membri ai Camerei Reprezentanţilor şi m-au asigurat că există o majoritate mare în Congresul SUA pentru sprijin. Aşa că problema este acum să transformăm această majoritate din decizie în vot. Şi sper că acest lucru se va întâmpla cât de curând posibil", şi-a exprimat speranţa Stoltenberg.

"Mă aştept ca SUA să ia acum o decizie pentru că este în interesul de securitate al SUA să se asigure că preşedintele Putin nu învinge în Ucraina, nu în ultimul rând pentru că, dacă ar învinge, asta va încuraja alţi lideri autoritari, inclusiv Beijingul, să folosească forţa militară şi să încalce legea internaţională", a subliniat Stoltenberg.

Întrebat de jurnalişti cum comentează afirmaţia liderilor ucraineni că Rusia pregăteşte o contraofensivă majoră în mai sau iunie, Stoltenberg a evitat un răspuns concret. "Vedem o creştere de forţe militare ruse, vedem cum primesc muniţie din Coreea de Nord şi Iran. O cantitatea semnificativă de arme şi muniţie. Vedem că Rusia a fost capabilă să-şi pună economia pe picior de război şi vedem cum Rusia este dispusă să plătească un preţ foarte mare în termeni de oameni şi material pentru câştiguri marginale pe câmpul de luptă din Ucraina cu puţin sau fără respect pentru vieţile umane", a mai spus el.