Rusia NU a răspuns la cererea sporită de gaz din partea UE. Ce vrea Vladimir Putin ca să dea drumul mai tare la robinet

Gazprom nu a reuşit până acum să răspundă unei cereri sporite de gaz din partea Uniunii Europene, a susţinut miercuri, la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

''Deşi Gazprom şi-a onorat contractele pe termen lung încheiate cu noi, nu a răspuns la cererea sporită aşa cum a făcut în anii precedenţi'', a declarat Von der Leyen în faţa membrilor Parlamentului European, la Strasbourg. Întreaga lume a fost afectată de creşterea preţurilor energiei, dar a existat ''ceva specific'' în situaţia din Europa, a subliniat şefa executivului. Von der Leyen a abordat importanța strategică de reducere a dependenței de importuri. Chiar dacă o țară parteneră precum Norvegia a crescut exporturile către bloc pentru a satisface cererea crescută, un jucător important nu a făcut-o - Rusia, potrivit AP. 

Critici ai Gazprom bănuiesc că ruşii încearcă să forţeze o deschidere mai rapidă a proiectului controversat Nord Stream 2. Rusia susţine că acest gazoduct va soluţiona problemele de aprovizionare, dar care încă aşteaptă aprobarea autorităţilor de reglementare din Germania.

Creşterea preţurilor energiei se va afla pe agenda Summitului UE care va fi găzduit joi şi vineri de Bruxelles. Uniunea Europeană a importat 90% din gazul pe care îl consumă, fapt care face ''vulnerabil'' blocul comunitar, a subliniat Ursula von der Leyen, care a adăugat că situaţia poate fi ameliorată prin diversificarea mai mare a surselor de energie şi prin accelerarea tranziţiei către energia nepoluantă. 

Von der Leyen îşi doreşte ca UE să accelereze tranziția către energia curată - solară şi eoliană - care poate fi produsă pe plan intern și va fi în cele din urmă mult mai ieftină decât combustibilii fosili importați, spune ea. "Trecerea la energia curată nu este doar vitală pentru planeta noastră. Este, de asemenea, crucială pentru economia noastră și pentru a putea face faţă la şocul creşterii prețurilor la energie”, a spus ea. A trimis o săgeată către lideri precum premierul maghiar Viktor Orban, care a dat vina pentru majorarea prețurilor la energie pe acordul verde al Comisiei Europene. Proiectul își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și să facă blocul neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

Prima linie a conductei Nord Stream 2 a fost umplută cu gaze pentru export

Operatorul gazoductului Nord Stream 2 a anunţat luni că prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu aşa-numitul "gaz tehnic", scrie Agerpres, citând Reuters. Firma aşteaptă în continuare aprobările necesare pentru a putea începe să vândă gaze naturale Europei Analiştii estimează că gazoductul Nord Stream 2, un proiect gestionat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, ar urma să obţină autorizaţia necesară din partea Autorităţii de reglementare din Germania pentru a putea să înceapă vânzările comerciale de gaze naturale, chiar dacă întregul proces de aprobare ar putea să se întindă pe mai multe luni.

O cantitate de aproximativ 177 milioane de metri cubi de gaz tehnic, necesar pentru a menţine presiunea în conductă pentru viitoarele vânzări de gaze naturale, a fost pompată în prima linie a conductei Nord Stream 2, care a ajuns la o presiune de 103 bari, a precizat operatorul. "Această presiune est suficientă pentru a începe transportul de gaze în viitor", precizează firma elveţiană Nord Stream 2 AG, adăugând că acum se derulează măsurile de pregătire pentru cea de-a doua linie a conductei.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Ce vrea Rusia ca să dea drumul mai tare la robinetul cu gaze

Rusia își respectă contractele actuale cu UE, dar pentru a crește livrările de gaze și a satisface cererea crescută din Europa, Putin vrea contracte pe termen lung indexate din nou la prețul petrolului. De asemenea, Kremlinul face presiuni pentru aprobarea rapidă a Nord Stream 2. Vladimir Putin vede acum șansa de a profita de pe urma acestei crize, scrie Bloomberg. Liderul rus vrea să preseze Uniunea Europeană să rescrie câteva dintre regulile pieței sale de gaz după ani în care a ignorat preocupările Moscovei. Rușii își doresc contracte pe termen lung, favorizate de gigantul Gazprom, în defavoarea prețurilor dictate de piața spot.

Rusia este pregătită să livreze tot gazul natural de care Europa are nevoie, a declarat săptămâna trecută președintele rus. Totuși, chiar dacă Kremlinul îl prezintă pe Putin ca pe un salvator al energiei din Europa, Rusia nu-și face iluzii că va obține concesii politice din partea UE sau că relațiile tensionate se vor îmbunătăți, potrivit unor surse apropiate Kremlinului. "Putin simte o oportunitate în această criză", a spus Andrei Kortunov, șeful Consiliului de Afaceri Internaționale al Rusiei, fondat de Kremlin. „Rusia vrea să împiedice UE să tărăgăneze certificarea Nord Stream 2 și să înceapă negocieri despre prețuri stabile pe termen lung pentru gaz.”

Putin a dat vina pentru criza energetică parțial pe oficialii și consilierii „snobi” ai UE despre care a spus că au pus presiune pentru trecerea la piața spot de gaze „și nu au vrut să audă nimic altceva”.