Rusia plănuiește un „război fulger” care ar putea distruge Kievul, avertizează Londra

Membrii NATO au început să trimită de luni nave și avioane de luptă în țările aliate din estul Europei. Boris Johnson, aflat în centrul unor scandaluri politice în Marea Britanie, a spus că Rusia are suficienți soldați în apropierea Ucrainei pentru a declanșa un „război fulger” pentru a cuceri Kievul, relatează Financial Times.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Nu este prima declarație controversată a britanicilor pe tema crizei din  Ucraina. În weekend, ministerul de externe, a spus într-o declarație catalogată drept o gafă că Rusia pregătește o lovitură de stat de în Ucraina pentru a instala un președinte marionetă. Premierul britanic a făcut comentariile, întrebat despre o posibilă invazie a rușilor în Ucraina. NATO a anunțat că membrii săi și-au pus forțele militare în așteptare pentru un potențial atac.

Boris Johnson susține că există 60 de grupuri de luptă ruse (batalioane) la granițele Ucrainei. Asta ar fi dovada unui „plan pentru un război fulger care ar putea distruge Kievul”. „Ar fi un pas dezastruos”, a spus el. ”Pentru Moscova orice invazie va fi o afacere dureroasă, violentă și sângeroasă. Cred că este foarte important ca oamenii din Rusia să înțeleagă că aceasta ar putea fi o nouă Cecenie”, a transmis Boris Johnson, potrivit Financial Times. 

Rusia a strâns peste 100.000 de militari aproape de granița cu Ucraina în ultimele luni.

Alexander Lukașenko a intervenit și el în vâltoare declarațiilor. Dictatorul din Belarus a spus că va trimite „un întreg contingent” de soldați la granița cu Ucraina, ca reacție la desfășurarea forțelor NATO în țările baltice și la acumularea de trupe în Ucraina. „Nu are nimic de-a face cu vreo ocupație. Vrem doar să ne apărăm granița de sud”, a adăugat el.

La o întâlnire a miniștrilor de externe ai UE cu Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, UE a reiterat avertismentul că va impune Rusiei „sancțiuni severe” în caz de atac. UE și-a reafirmat „angajamentul de a sprijini în continuare Ucraina”, inclusiv în domeniul „pregătirii militare profesionale”.

În weekend, Marea Britanie a declarat că are dovezi că președintele Rusiei, Vladimir Putin, încearcă să instaleze un regim marionetă la Kiev. Declarațiile venite de la Londra au fost criticate ușor de vecinii francezi. „Marea Britanie dezvoltă poziții foarte explicite, foarte alarmiste...Trebuie să fim atenți să nu creăm profeții care se auto împlinesc”, a spus un înalt oficial francez.

Moscova, amenințată cu sancțiuni, neagă că va ataca Kievul și dă vina pe Occident

În timp ce puterile occidentale au lansat informații despre presupusele intenții ale Rusiei, Moscova a negat în mod repetat că intenționează să invadeze Ucraina. Kremlinul susține totuși că riscul unui conflict este „foarte mare” în Donbas, unde peste 14.000 de persoane au murit din 2014 în războiul cu separatiștii susținuți de Rusia.

„Mă bucur că aliații contribuie cu forțe suplimentare...NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja și a apăra toți aliații, inclusiv prin consolidarea părții de est a alianței...Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a securității noastre, inclusiv prin consolidarea apărării colective”, a transmis și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat reporterilor că Occidentul este de vină pentru escaladarea tensiunilor prin desfășurarea de militari și publicarea unor afirmații „false” cu privire la două comploturi rusești în Ucraina.

„Toate acestea se întâmplă din cauza a ceea ce fac NATO și SUA și a informațiilor pe care le distribuie”, a spus Peskov care a adăugat că Putin a vrut să „evite o situație tensionată în viitor”, concentrându-se pe discuțiile de securitate cu SUA și NATO.

SUA ar urma să trimită Rusiei un răspuns scris săptămâna aceasta la propunerile sale de a pune capăt expansiunii NATO către est, de a anula desfășurarea de trupe și armament în țările din estul Europei și de a se angaja să nu primească niciodată Ucraina - un pas care ar rescrie în esență întreaga ordine de securitate în Europa.

„Aceasta este realitatea în care trăim. Șeful nostru de stat, în calitate de comandant șef și persoană care ne definește politica externă, ia măsurile esențiale pentru ca securitatea și interesele noastre să fie asigurate la nivelul corespunzător”, a spus Peskov.