Situaţia devine critică în nordul Kosovo. Zeci de militari NATO au fost răniţi, iar unii sunt în stare critică

Situaţia devine critică în nordul Kosovo, unde au izbucnit confruntări între protestatarii etnici sârbi şi militarii din forţele NATO de menţinere a păcii. În ambele tabere s-au înregistrat zeci de răniţi, iar unii sunt în stare critică. Guvernul de la Belgrad acuză trupele NATO că au declanşat conflictul, deoarece s-au opus manifestanţilor care încercau să pătrundă în sediile unor primării. Sârbii, majoritari în regiune, au boicotat alegerile locale şi nu îi recunosc pe noii primari, care sunt etnici albanezi. Militarii NATO răniţi sunt în majoritate italieni şi unguri. Amintim că din forţele de pace din Kosovo fac parte şi militari români şi moldoveni.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Cele mai grave confruntări au avut loc într-o comună situată la 45 de kilometri nord de Pristina. Militarii NATO au folosit gaze lacrimogene şi grenade sonore pentru a dispersa mulţimea protestatarilor sârbi, care intenţionau să invadeze primăria. În replică, manifestanţii au aruncat pietre şi alte obiecte grele, dar şi bombe incendiare improvizate. "Unii soldaţi din contingentele italian şi ungar au suferit fracturi şi arsuri", arată un comunicat al forţei NATO de menţinere a păcii. 34 de membri ai Forţei sunt răniţi iar cel puţin trei militari italieni ar fi în stare gravă. Au fost răniţi şi 52 de localnici sârbi, între care un fost primar.

Dragan Milovici: Noi spunem că ne aflăm pe pământul nostru, în oraşul nostru şi trebuie să găsim puterea de a trece prin toate acestea. Dar e greu!

Guvernul de la Belgrad susţine că militarii NATO i-ar fi atacat violent pe sârbi fără să fie provocaţi. Ar fi intervenit, cu focuri de armă, şi membri ai forţelor speciale de poliţie din Kosovo. Preşedintele Serbiei urma să-şi petreacă noaptea alături de trupele sârbe mobilizate la ordinul său, încă de săptămâna trecută, la frontiera cu Kosovo. Iar astăzi se va întâlni cu ambasadorii ţărilor din aşa-numitul "Cvintet" pentru Kosovo, Statele Unite, Franţa, Italia, Germania şi Marea Britanie. Preşedintele consideră că principalul vinovat pentru creşterea tensiunii este premierul din Kosovo, pe care îl numeşte "copilul" ţărilor din Cvintet.

România nu recunoaşte independenţa Kosovo

Aleksandar Vučić: Nu vom permite să aibă loc un pogrom împotriva poporului sârb. Le cerem ţărilor din Cvintet să-şi calmeze "copilul". Să-l aducă la raţiune, pentru că acest "copil" poate să provoace o "minune", aşa cum nu s-a mai văzut până acum.

Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008. Decizia este recunoscută de peste 100 de ţări, dar nu şi de Belgrad şi nici de România. În Kosovo locuiesc mai mult de o sută de mii de sârbi, jumătate dintre ei în zona de nord. Ei nu recunosc nici autorităţile de la Priştina, nici pe noii primari albanezi, aleşi prin scrutine boicotate de sârbi. Într-o încercare de a calma spiritele, ambasadorul Statelor Unite le-a recomandat primarilor ca, pentru moment, să NU mai încerce să-şi ocupe locul în sediile primăriilor.