The Economist: Putin pare să câștige războiul din Ucraina pentru moment

Război în Ucraina. Putin pare să câștige războiul din Ucraina pentru moment iar cel mai mare atu al său este lipsa de viziune strategică a Europei, scrie revista britanică The Economist într-o analiză.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022, se pare că acesta ar putea câștiga războiul. Președintele Rusiei și-a pus țara în economie de război și și-a întărit controlul asupra puterii. A făcut rost de arme şi echipament militar din străinătate și pune umărul ca sudul global să se întoarcă împotriva Americii. Şi mai important, el subminează convingerea Occidentui că Ucraina poate - și trebuie - să iasă din acest război drept o democrație europeană înfloritoare, arată analiza celor de la The Economist.

Lipsă șocantă de viziune strategică în Europa

Occidentul ar putea face mult mai multe pentru a-l încurca pe Putin. Dacă ar vrea, ar putea desfășura resurse industriale și financiare care le depășesc pe cele ale Rusiei. Cu toate acestea, fatalismul, automulțumirea și o lipsă șocantă de viziune strategică îi stau în cale, mai ales în Europa. Pentru binele său, precum și pentru cel al Ucrainei, Occidentul trebuie urgent să-și scuture letargia, avertizează jurnaliştii britanici. 

Motivul pentru care o victorie a lui Putin este posibilă este acela că a câștiga înseamnă mai degrabă să rezişti decât să cucereşti un teritoriu. Nicio armată nu este în măsură să o alunge pe cealaltă de pe pământul pe care îl controlează în prezent. Contraofensiva Ucrainei a stagnat. Rusia pierde peste 900 de oameni pe zi în bătălia pentru a cuceri Avdiivka, un oraș din regiunea Donbas. Acesta este un război al defensivelor și ar putea dura mulți ani.

Cu toate acestea, câmpul de luptă modelează politica. Momentul afectează moralul. Dacă Ucraina se retrage, disidența de la Kiev va crește. La fel şi vocile din Occident care susţin că este o risipă să trimiţi bani şi arme Ucrainei. În 2024, cel puţin, Rusia va fi într-o poziție mai puternică de a lupta pentru că va avea mai multe drone și obuze de artilerie, pentru că armata sa a dezvoltat tactici reuşite de război electronic împotriva unor arme ucrainene și pentru că  Putin va tolera un număr îngrozitor de pierderi în rândul propriilor forţe. 

Creșterea sprijinului extern explică parțial avantajul Rusiei pe câmpul de luptă. Putin a obținut drone din Iran și obuze din Coreea de Nord. El a depus eforturi pentru a convinge o mare parte din sudul global că ceea ce se întâmplă în Ucraina nu are nicio miză mare. Turcia și Kazahstan au devenit rute pentru mărfurile care alimentează mașina de război rusă. Planul Occidentului de a limita veniturilor rusești obţinute din petrol prin plafonarea prețului țițeiului la 60 de dolari pe baril a eșuat, deoarece a fost creată o structură paralelă de tranzacționare dincolo de influenţa Occidentului. Prețul țițeiului rusesc Ural este de 64 de dolari, în creștere cu aproape 10% de la începutul anului 2023.

Putin și-a consolidat puterea în Rusia

Putin câștigă și pentru că și-a consolidat poziția acasă. Acum le spune rușilor, în mod absurd, că sunt blocați într-o luptă pentru supraviețuire împotriva Occidentului. Rușilor obișnuiți poate că nu le place războiul, dar s-au obișnuit cu el. Elita Rusiei și-a întărit controlul asupra economiei și câștigă mulți bani. Putin își poate permite să plătească pe viaţă salariul pentru familiile celor care luptă și mor pe front.

În fața tuturor acestor lucruri, nu e de mirare că starea de spirit din Kiev s-a umbrit. Jocurile politice au revenit, în timp ce oamenii se bat pentru influență. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, și Valeri Zalujnîi, cel mai înalt general al ţării, s-au certat. Sondajele interne sugerează că scandalurile de corupție și preocupările legate de viitorul Ucrainei i-au afectat poziția lui Zelenski în fața alegătorilor.

Guvernele occidentale insistă că sunt la fel de angajate față de Ucraina. Dar sondajele din întreaga lume sugerează că mulți se îndoiesc de asta. În America, administrația Biden se luptă să elibereze fonduri în valoare de peste 60 de miliarde de dolari. Campania electorală de anul viitor va sta în curând în calea acestui obiectiv. Dacă Donald Trump va fi ales președinte, după ce a promis că face pace imediat, America ar putea înceta brusc să furnizeze arme.

Europa ar trebui să se pregătească pentru această posibilitate îngrozitoare și pentru scenariul în care ajutorul american se va micşora oricine se află la Casa Albă. În schimb, liderii europeni continuă ca și cum generosul Joe Biden va fi mereu la putere. Uniunea Europeană a promis Ucrainei 50 de miliarde de euro (56 de miliarde de dolari), dar banii sunt blocaţi de Ungaria și, posibil, şi de un scandal bugetar în Germania. În decembrie, UE ar trebui să semnaleze că este pregătită să înceapă discuțiile pentru aderarea Ucrainei.

Fragmentarea sprijinului acordat Ucrainei ar fi un dezastru

Dar mulți cred că procesul va fi lungit în mod intenționat, deoarece o extindere este dificilă și amenință interese mari. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a fost înregistrată (în timpul unei farse telefonice) spunând că Europa este obosită. Unii ar crede că o președinție a lui Trump ar energiza sprijinul pentru Ucraina, deoarece Europa și-a asumat responsabilitatea pentru propria apărare. Un lider a prezis în mod privat că sprijinul se va fragmenta de fapt.

Ar fi un dezastru. Până în 2025, presiunea ducerii unui război ar putea să-l ajungă din urmă pe Putin. Rușii ar putea să fie din ce în ce mai supărați de mobilizările forțate, inflație și deturnarea cheltuielilor sociale către armată. Totuși, simpla speranța că regimul său se va prăbuși nu are sens. Ar putea rămâne la putere ani de zile și, dacă o va face, va amenința cu războiul, deoarece aceasta este singura lui scuză pentru a comite represiuni acasă și pentru suferința propriului popor. A ruinat perspectivele Rusiei, izolând-o de Europa și împingând în exil pe cei mai întreprinzători ruşi. Fără război, s-ar vedea pe deplin dezolarea conducerii sale.

Europa trebuie, așadar, să facă planuri cu Putin ca principală amenințare pe termen lung la adresa securității sale. Rusia se va reînarma şi va avea experiență de luptă. Planificarea apărării Europei ar trebui să fie concepută pentru a-l împiedica pe Putin să simtă slăbiciune pe flancuri, mai ales dacă simte că președintele Trump nu ar fi dispus să lupte în cazul în care o ţară NATO va fi atacată. 

Cel mai bun mod de a-l descuraja pe Putin ar fi ca Europa să-și demonstreze hotărârea arătând chiar acum că este pe deplin dedicată unei Ucraine înfloritoare, democratice și orientate spre vest. Armele contează, în special apărarea antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi liniile de aprovizionare rusești, motiv pentru care este crucial ca America să aprobe cea mai recentă tranșă de ajutor. Pentru că arsenalele sunt deja epuizate, este nevoie de mai mult efort pentru creșterea capacității producătorilor occidentali de arme. Sancțiunile ar putea fi folosite mai eficient pentru a separa regimul de elită.

Acțiunea politică în Europa este, de asemenea, esențială. Putin va ataca orașele Ucrainei și îi va submina societatea pentru a sabota transformarea țării într-o democrație occidentală. Ca răspuns, Europa ar trebui să-și dubleze eforturile pentru a se asigura că Ucraina progresează, promitându-i bani și aderarea la UE. Liderii europeni nu şi-au dat seama de dimensiunea sarcinii, prea mulți par să se retragă. Asta este o prostie. Ar trebui să asculte de avertismentul lui Leon Troțki: s-ar putea să nu fie interesați de război, dar războiul este interesat de ei.