UE discută de urgenţă noi sancţiuni contra Rusiei. Tot mai multe voci cer interzicerea importurilor de gaze

Uniunea Europeană discută de urgenţă noi sancţiuni împotriva Moscovei, după descoperirea unui mare număr de cadavre ale unor civili în regiunea Kievului, mai ales la Bucha, a transmis luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit AFP. Ţările baltice au încetat să mai importe gaze naturale ruseşti. "Nu au mai fost furnizate în Letonia, Estonia şi Lituania de la 1 aprilie", a indicat sâmbătă şeful companiei letone de stocare Conexus Baltic Grid.
• Război Rusia - Ucraina, ziua 40 LIVE TEXT

• Reportaj Observator de la Ierusalim. Imagini din interiorul Sfântului Mormânt, cel mai important loc al creștinătății: "Pe această piatră arde Sfânta Lumină"

UE condamnă în termenii cei mai puternici atrocităţile raportate comise de forţele armate ruse în mai multe oraşe ucrainene ocupate, care acum au fost eliberate, a adăugat Borrell într-un comunicat. Un nou pachet de sancţiuni se află în discuţie între Cei 27, însă pentru adoptarea de noi măsuri este necesară unanimitatea, potrivit Agerpres.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat luni sancţiuni individuale şi măsuri privind cărbunele şi petrolul, însă nu a menţionat achiziţiile de gaz, subiect care îi divizează pe europeni. Cancelarul german Olaf Scholz a cerut şi el duminică noi sancţiuni după descoperirea cadavrelor unor civili la Bucea, în apropiere de Kiev, crime imputate armatei ruse pe care el le-a calificat drept crime de război.

O reuniune a miniştrilor de externe din UE este programată la 11 aprilie la Luxemburg, iar un summit european extraordinar consacrat conflictului din Ucraina, situaţiei economice şi apărării europene este prevăzut pentru sfârşit de aprilie, început de mai. 

Ministrul german al Apărării: UE trebuie să discute interzicerea importurilor de gaze din Rusia

Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a declarat duminică că Uniunea Europeană trebuie să discute despre interzicerea importurilor de gaze ruseşti, după ce oficialii ucraineni şi europeni au acuzat forţele ruse de comiterea de atrocităţi în apropiere de Kiev, potrivit Reuters. "Trebuie să existe un răspuns. Astfel de crime nu trebuie să rămână fără răspuns", a declarat Christine Lambrecht, într-un interviu acordat postului public ARD, citat de news.ro.

Berlinul a rezistat până acum apelurilor tot mai numeroase de a impune un embargo asupra importurilor de energie din Rusia, spunând că economia sa şi cea a altor ţări europene sunt prea dependente de acestea. Rusia asigură 40% din necesarul de gaze al Europei.

Dar Lambrecht a spus că miniştrii UE vor trebui acum să discute despre o interdicţie, potrivit unui tweet al ministerului ei. Ministrul de Externe Annalena Baerbock a cerut duminică, de asemenea, sancţiuni mai dure împotriva Moscovei, dar nu a menţionat sectorul energetic. "Cei responsabili pentru aceste crime de război trebuie traşi la răspundere. Vom înăspri sancţiunile împotriva Rusiei şi vom ajuta şi mai mult Ucraina să se apere", a spus ea pe Twitter.

UE lucrează la sancţiuni suplimentare de ceva timp, dar comisarul pentru Economie Paolo Gentiloni a declarat sâmbătă că orice măsuri suplimentare nu vor afecta sectorul energetic.

Ucraina a declarat sâmbătă că a preluat controlul complet asupra regiunii Kiev pentru prima dată de când Rusia şi-a lansat invazia pe 24 februarie. Primarul din Bucha, un oraş eliberat la 37 km nord-vest de capitală, a declarat că mai multe sute de locuitori au fost uciși de armata rusă.

Ministerul rus al Apărării a negat acuzaţia, spunând că imaginile şi fotografiile care arată cadavrele din Bucea sunt ”încă o provocare” a Kievului. Cancelarul german Olaf Scholz a cerut, într-o declaraţie, organizaţiilor internaţionale precum Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) să li se permită accesul în zonele afectate pentru a documenta în mod independent ceea ce el a descris drept atrocităţi.

Statele Unite au interzis importul de petrol şi gaze ruseşti după invazia Ucrainei, dar nu şi UE. Anunţul făcut joi de Moscova de a obliga cumpărătorii din ţări "neprietenoase" să plătească pentru gazul rusesc în ruble din conturile din Rusia, totuşi, ar putea schimba jocul.

Germania, dependentă în special de gazul rusesc, a declarat vineri că doreşte să analizeze consecinţele concrete ale acestui decret al Kremlinului, menit mai ales să susţină rubla. Berlinul, ca şi alte ţări din UE, refuză orice plată în ruble către Moscova.