Ultimele sondaje înainte de alegerile din SUA. Cine va câștiga: Kamala Harris sau Donald Trump?

Alegeri SUA 2024. Marți, 5 noiembrie, americanii merg la urne pentru a-și alege noul președinte. Ultimele sondaje indică o cursă "istoric" de strânsă între republicanul Donald Trump şi rivala sa democrată Kamala Harris, iar avantajele mici în statele "swing" sunt cele care vor determina, probabil, câștigătorul. Printre statele-cheie care ar putea înclina balanța se numără Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, cunoscute ca "Blue Wall". Așa cum arată datele, sprijinul fluctuează și sunt mulți alegători indeciși, ceea ce înseamnă că rezultatul final va depinde în mare măsură de prezența la vot.

• Cristi Popovici, corespondent de război, a fost în inima Dunării ca să afle cum îi afectează războiul de la graniţă pe români: "Ai vrea să fugi şi efectiv nu ai unde"

Într-o medie a 337 de sondaje naționale, compilate de The Hill și Decision Desk HQ (DDHQ), Donald Trump este la egalitate cu vicepreședinta Kamala Harris, la 48,3% din intențiile de vot. Modelul de predicție The Hill arată, în prezent, că Donald Trump are șanse de 54% să câștige Președinția SUA.

Cursă strânsă între Donald Trump şi Kamala Harris. Cine conduce în statele decisive

Vicepreședinta Kamala Harris și fostul președinte Donald Trump rămân într-o cursă strânsă în cele șapte state decisive. Conform unui sondaj al The New York Times și Siena College, publicat duminică, Harris are 49% sprijin în Nevada, 48% în Carolina de Nord, 49% în Wisconsin și 48% în Georgia, în timp ce Trump are 46% în Nevada și Carolina de Nord și 47% în Wisconsin și Georgia. Donald Trump are un avantaj în sondajele din Arizona, cu 49% sprijin față de 45% pentru Harris. În Michigan și Pennsylvania, ambii candidați sunt la egalitate, cu 47% și, respectiv, 48%. În ansamblu, Kamala Harris conduce în cele șapte state-cheie cu un punct, având 48% din sprijinul alegătorilor, comparativ cu 47% pentru Trump, scrie The Hill.

Într-o medie a sondajelor naționale, realizată de The Hill/Decision Desk HQ, Donald Trump este la egalitate cu vicepreședinta Kamala Harris, cu 48,3% din sprijinul alegătorilor. Această marjă strânsă evidențiază competiția acerbă dintre cei doi candidați pe măsură ce se apropie ziua alegerilor. Sondajul Times/Siena aduce vești bune pentru candidații democrați la Senat în statele cheie, 50% dintre alegătorii indeciși afirmând că ar fi "mai predispuși să voteze pentru" un democrat, în comparație cu 45%, care ar prefera un republican. Tendință care sugerează o susținere mai puternică pentru democrați în aceste regiuni esențiale.

Sondajele Times/Siena și Times/Inquirer/Siena s-au desfășurat între 24 octombrie și 1 noiembrie, implicând 7.879 de respondenți. În toate cele șapte state, rezultatele au fost în marja de eroare de 3,5% a sondajului. Aproximativ 40% dintre respondenți au votat deja și Kamala Harris conduce cu 8 puncte procentuale în rândul acestora, în timp ce Donald Trump conduce printre cei care spun că foarte probabil vor vota, dar nu au făcut-o încă. 

Până acum, aproape 70 de milioane de americani au votat anticipat, iar Kamala Harris şi Donald Trump se luptă umăr la umăr ca să câştige cursa pentru Casa Albă.

Avans surprinzător al Kamalei Harris, în Iowa

Un sondaj de opinie realizat în statul Iowa, de o casă de sondare respectată, arată că vicepreședinta SUA Kamala Harris are un ușor avans în fața candidatului republican Donald Trump, relatează The Washington Post. Publicat sâmbătă, cu trei zile înainte de alegeri, cel mai recent sondaj Selzer, realizat pentru Des Moines Register-Mediacom o arată pe Harris având un avans de trei puncte procentuale în raport cu Trump, și anume de 47% versus 44%, un rezultat neașteptat după ce fostul președinte a deţinut conducerea în cadrul sondajul efectuat în Iowa, la mijlocul lunii septembrie. Potrivit sondajului din Iowa, avantajul pentru Harris a fost propulsat de femei, în special de cele mai în vârstă sau independente din punct de vedere politic. Acestea din urmă au ales-o pe Harris în defavoarea lui Trump cu 57% față de 29%, în creștere față de septembrie, când avantajul acesteia era doar de cinci puncte procentuale. 

Desfășurat între 28 și 31 octombrie, sondajul a inclus alegători indecişi, care au votat deja sau spun că urmează să voteze. Are o marjă de eroare de plus sau minus 3,4 puncte procentuale și a fost efectuat de Selzer & Co, o firmă condusă de Ann Selzer, un sondator bine cotat.

Alegeri SUA 2024. Cum funcţionează sistemul de vot american. Cine sunt marii electori

Fiecare stat are un număr de voturi în Colegiul Electoral egal cu suma senatorilor și reprezentanților săi din Congres. Capitala federală, Washington D.C., care nu are reprezentanți sau senatori, are încă 3 voturi electorale. În toate statele, cu excepția a două, se folosește un sistem de tip "winner-takes-all", în care candidatul care câștigă cele mai multe voturi într-un stat obține toate voturile electorale ale acelui stat, scrie The Financial Times. Pentru a câștiga președinția, un candidat trebuie să obțină 270 din cele 538 de voturi electorale disponibile, distribuite între cele 50 de state și Districtul Columbia în funcție de populație. Nebraska și Maine au sisteme unice: acestea acordă două voturi electorale câștigătorului votului popular la nivel de stat și distribuie voturile rămase în funcție de câștigătorii din fiecare district congresual. În cazul unui egal 269-269, delegațiile statelor din Camera Reprezentanților votează pentru a decide președintele.

Cum sunt organizate alegerile prezidenţiale americane

Sistemul electoral american este foarte diferit de al altor ţări. În Statele Unite, preşedintele este ales prin sufragiu universal indirect, iar alegerea Kamalei Harris sau a lui Donald Trump pentru a-i succeda lui Joe Biden depinde de un colegiu de electori. Marţi, 5 noiembrie, deşi cetăţenii americani merg la urne pentru a vota, nu ei sunt cei care vor face alegerea finală. Peste Atlantic, preşedintele este ales prin sufragiu universal indirect. Prin urmare, scopul votului popular este de a desemna alegătorii care vor fi responsabili de alegerea noului şef de stat. În Statele Unite există 538 de electori, răspândiţi în cele 50 de state federale, care fac parte din ceea ce se numeşte Colegiul Electoral. Aleşi locali (proeminenţi sau nu) şi simpatizanţi "obişnuiţi", aceştia sunt numiţi direct de către partidele Democrat şi Republican în cadrul convenţiilor naţionale care au loc în vara care precede alegerile: în iulie pentru republicani şi în august pentru democraţi. Senatorii şi reprezentanţii Congresului, ca şi persoanele care deţin funcţii de încredere sau de profit, nu pot fi numiţi electori. Nu toate statele au acelaşi număr de electori. Acest număr variază în funcţie de concentrarea populaţiei în diferitele teritorii şi, prin urmare, a reprezentanţilor acestora în diferitele camere care alcătuiesc Congresul. Fiecare stat are doi senatori şi un număr de deputaţi proporţional cu populaţia sa. Cu alte cuvinte, cu cât un stat este mai populat, cu atât numărul de electori este mai mare. În California, de exemplu, există 54 de electori pentru 39 de milioane de locuitori. În Wyoming, pe de altă parte, există doar 3 electori pentru puţin peste 586.000 de locuitori.

Cum are loc votarea

Alegerea noului preşedinte american are loc în două etape. Marţi, 5 noiembrie, cetăţenii fiecărui stat aleg între Kamala Harris şi Donald Trump: acesta este votul popular. Candidatul la preşedinţie cu cele mai multe voturi într-un stat câştigă toţi electorii din statul respectiv. Această regulă este aceeaşi pentru toate statele, cu excepţia statelor Maine şi Nebraska, unde alegătorii sunt alocaţi mai degrabă unei părţi decât celeilalte prin reprezentare proporţională. Apoi, în 17 decembrie, alegătorii din fiecare stat vor vota fie pentru Kamala Harris, fie pentru Donald Trump. Candidatul care va câştiga alegerile va fi cel care va obţine 270 de electori dintr-un total de 538.

Deşi se aşteaptă ca electorii să voteze pentru candidatul partidului lor politic, nu există nicio obligaţie de a face acest lucru. Prin urmare, nu este improbabil (deşi este extrem de rar) ca un mare elector să susţină cealaltă tabără în ultimul moment.

Câmpul de luptă: Statele-cheie care ar putea da următorul președinte al SUA

Timp de mai multe săptămâni, toate privirile au fost aţintite asupra aşa-numitelor "swing states", state-cheie, state-pivot sau chiar "purple states", adică state "violet", pentru că pot deveni fie roşii, adică pot fi câştigate de republicani, fie albastre, culoarea democraţilor. În alegerile prezidenţiale americane, în care statele sunt de o importanţă vitală, rezultatul în unele dintre ele este dat ca sigur: istoric, ele au fost câştigate de un anumit partid, cum ar fi California de democraţi sau Texas de cealaltă tabără. La mijloc, există state în care victoria este mult mai strânsă şi în care, în alegerile recente, culoarea câştigătoare s-a schimbat. Din statele susceptibile a fi câştigate în avans, potrivit site-ului de specialitate FiveThirtyEight, care este un agregator al principalelor sondaje realizate peste Atlantic, Kamala Harris poate conta pe 183 de electori siguri şi 44 de electori probabili, faţă de 122 şi, respectiv, 95 pentru Donald Trump. În ambele cazuri, cei 270 de electori necesari pentru a câştiga nu sunt acolo. Prin urmare, trebuie câştigate alte state din afara bastioanelor fiecărui partid.

Anul acesta, există şapte "swing states": Arizona (11 voturi), Carolina de Nord (16 voturi), Georgia (16 voturi), Michigan (15 voturi), Nevada (6 voturi), Pennsylvania (19 voturi) şi Wisconsin (10 voturi). Împreună, acestea reprezintă 93 de voturi reprezentative valoroase. În consecinţă, campaniile celor doi candidaţi principali s-au concentrat în principal asupra acestor state. Potrivit unui studiu al companiei de analiză ADImpact publicat la sfârşitul lunii august 2024, aproape 589 de milioane de dolari fuseseră deja cheltuiţi pentru publicitate în aceste state între sfârşitul lunii martie şi luna august, pentru toate partidele combinate. 

Caracteristicile specifice care fac alegerile americane atât de complexe

Un candidat poate fi ales fără a obţine majoritatea voturilor populare, după cum arată cel mai recent exemplu: alegerea lui Donald Trump în noiembrie 2016. În timp ce candidata democrată Hillary Clinton a obţinut 65.853.514 voturi în cadrul votului popular, Donald Trump a obţinut "doar" 62.984.828 de voturi. În ciuda acestui fapt, republicanul a obţinut sprijinul a 304 electori. Conform principiului "Winner takes all", omul de afaceri a câştigat cursa pentru Casa Albă. La 6 ianuarie, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului, voturile vor fi numărate oficial, iar preşedintele Senatului va putea anunţa rezultatul alegerilor. În această zi, în urmă cu patru ani, susţinătorii lui Donald Trump au invadat Capitoliul, violenţe soldate cu cinci morţi în rândul insurgenţilor şi al poliţiştilor.

Statele Unite nu vor avea un nou preşedinte până la 20 ianuarie 2025. În această zi, Ziua Învestirii, el va depune jurământul şi va intra în Casa Albă începându-şi oficial mandatul.