Prelucrarea iascăi, meșteșugul tradițional ținut în viață de o mână de artizani

"Cam de o sută de ani se fac aceste poşetuţe. Foarte mulţi le recunosc din copilărie." Iar cu un secol în urmă, localitatea Corund era faimoasă pentru obiectele confecţionate din iască. Găseai câte un atelier în aproape fiecare casă. Acum, numărul lor s-a împuţinat, dar încă mai sunt meşteri care cunosc trucurile meseriei. 

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Pall Zoltan, ghid turistic: "Corundul a rămas ultimul loc din toată Europa unde acest meșteșug înca mai este practicat viu de către câteva familii." 

Iasca este un material numai bun pentru pălării, poșete, brățări sau coliere. Bătută cum trebuie, aceasta capătă o textură ce poate fi confundată uşor cu pielea de căprioară. Doar greutatea o dă de gol.

"Este foarte uşoară. Vedeţi? Abia vrea să cadă. Deci două grame are toată pălăria, iar pentru purtătorul de pălărie este un atu să aibă ceva uşor pe cap."

Zoltan a învăţat meşteşugul la vârstă adultă. Dar vrea să se asigure că cei care vin din urmă vor prinde tainele prelucării acestui material mai devreme.

Fabian Zoltan, meșter de iască: "De la socrul meu am învățat, mi-a plăcut și după am continuat."

Reporter: "În viitor are cine să continue?" 

Fabian Zoltan: "În familia noastra da, am doi baiati care se ocupa cu meseria asta."

Obiectele realizate în aceste ateliere îi atrag şi pe turişti

Elena Bobec, turistă din Germania: "Suntem de-a dreptul uimiți cât de fain se simte și câte lucururi se pot produce din iască."

Iasca a fost utilizată timp de mii de ani, în Europa, în principal pentru aprinderea focului, dar şi în scop medicinal şi pentru confecţionarea de obiecte.