Legea anti-păcănele, reclamată la Curtea Constituțională de ICCJ: Vicii de neconstituţionalitate

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra neconstituţionalităţii Legii pentru completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, fiind reclamat modul în care parlamentarii au reglementat interdicţia practicării jocurilor de noroc doar în localităţile sub 15.000 de locuitori, relatează Agerpres. 

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

Propunerea legislativă din Parlament viza, iniţial, modificarea articolului 335 din Codul penal privind conducerea unui vehicul fără permis de conducere, respectiv sancţionarea cu închisoare şi a celor care conduc pe drumurile publice un tractor agricol sau forestier fără permis de conducere. Potrivit unui comunicat al ICCJ, această iniţiativă a fost respinsă de Senat.

ICCJ reclamă modul în care Parlamentul a introdus în Codul Penal legea anti-păcănele

Ulterior, la dezbaterile din Camera Deputaţilor, în propunere au fost introduse două noi articole, respectiv "nerespectarea obligaţiilor din domeniul jocurilor de noroc" şi "tulburarea folosinţei locuinţei".

Astfel, după articolul 348 din Codul penal s-a introdus art. 348 (1), cu următorul cuprins: "(1) Desfăşurarea activităţii cu mijloace de joc de tip slot-machine fără adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spaţiul propus, care atestă amplasarea spaţiului într-o localitate cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă; (2) Eliberarea de către primărie a adeverinţei ce atestă numărul de locuitori cu nerespectarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultate din ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani".

Proiectul adoptat în Camera Deputaţilor, vicii de neconstituţionalitate

În opinia Instanţei supreme, în acest caz a fost încălcat principiul bicameralismului. ICCJ susţine că proiectul adoptat în Camera Deputaţilor are vicii de neconstituţionalitate atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.