Ursula von der Leyen a fost aleasă şefă a Comisiei Europene pentru un nou mandat

Ursula von der Leyen a fost aleasă pentru un nou mandat de 5 ani ca şefă a Comisiei Europene. A primit 401 voturi "pentru", fiind susţinută de grupurile PPE, S&D, Renew şi de Verzi.

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

Parlamentul European a votat joi în favoarea propunerii ca Ursula von der Leyen să fie preşedintele Comisiei Europene pentru încă un mandat de cinci ani. Politiciana germană a obţinut 401 voturi, cu 41 mai multe decât avea nevoie pentru învestire, în urma unei proceduri cu vot secret. Împotriva unui nou mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea executivului comunitar au votat 284 eurodeputaţi. Au existat 15 abţineri. Înainte de vor, ea a promis o relaxare a sarcinilor pe micile întreprinderi, dar și menținerea planurilor privind combaterea schimbărilor climatice.

LIVE TEXT Cronologia evenimentelor:

UPDATE 18.10  - Premierul Marcel Ciolacu a felicitat-o joi pe Ursula von der Leyen pentru realegerea la şefia Comisiei Europene, subliniind că Guvernul va rămâne activ implicat în colaborarea cu viitorul Executiv comunitar în vederea îndeplinirii priorităţilor comune în beneficiul cetăţenilor europeni. Şi preşedinele Senatului, Nicolae Ciucă, a felicitat-o, afirmând că aşteaptă cu nerăbdare să îşi continue activitatea, asigurând locul de drept al României în Schengen şi un viitor prosper pentru toţi europenii.

UPDATE 18.00  - Victoria de astăzi a preşedintei Ursula von der Leyen este o victorie a Europei şi astăzi a fost ziua în care ne-am propus să apărăm Europa de acei oameni politici care îşi iau instrucţiunile de la Moscova şi de la Beijing, a spus vicepreşedintele  grupului PPE Siegfried Mureşan.

UPDATE 17.15  - Votul de astăzi dovedeşte că extrema dreaptă din Parlamentul European nu are de fapt niciun fel de influenţă şi acele scandaluri provocate în timpul şedinţei au generat acest vot consistent pentru Ursula von der Leyen, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu (S&D).

UPDATE 16.15 - Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (78 de locuri), din care fac parte, printre alţii, Fraţii din Italia ai premierului Giorgia Meloni şi conservatorii din Lege şi Justiţie din Polonia, care au fost la guvernare până anul trecut, nu au primt un consemn de vot, eurodeputaţii din ECR putând vota liber, după cum au dorit. Cei 24 de eurodeputaţi membri ai partidului Fraţii Italie au votat împotriva realegerii Ursulei von der Leyen.

UPDATE 15.15 - Ursula von der Leyen a fost aleasă pentru un nou mandat de 5 ani ca şefă a Comisiei Europene. A primit 401 voturi "pentru" şi 284 "împotrivă" şi 15 s-au abţinut. Majoritatea calificată a fost de 360 de voturi, nu 361 cum a fost anunţat iniţial, cifra bazată pe totalul mandatelor. Spania a notificat Parlamentul European cu un eurodeputat mai puţin, aşadar componenţa PE din ziua votului este de 719 eurodeputaţi (jumătate plus unu din acest număr, cu rotunjire în sus, este 360).

UPDATE 14.00 - Votul decisiv a început la Strasbourg. Votul este secret, cu buletine de vot puse în plicuri care sunt introduse în urne transparente. Rezultatul este aşteptat în jurul orei locale 14:30 (15:30 ora României).

Înaintea începerii procedurii, Parlamentul European a respins o propunere a grupului Stângii de amânare a votului privind candidatura Ursulei von der Leyen, invocând anunţul din ajun al Curţii de Justiţie a UE (CJUE) conform căruia aceasta a constatat nereguli legate de transparenţa contractelor încheiate de Comisia Europeană pentru achiziţionarea vaccinurilor anti-COVID-19.

UPDATE 14.00 - Eurodeputații Verzi din Parlamentul European au convenit să susțină joi candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei Europene, a transmis Grupul Verzilor, confirmând ceea ce surse din cadrul grupului au declarat anterior pentru Reuters. "Grupul Verzilor a decis în mod oficial să o sprijine pe Ursula von der Leyen în calitate de președinte al Comisiei Europene", a postat grupul pe X.

Decizia celor 53 de membri ai grupului legislativ al Verzilor, luată prin vot în cadrul unei reuniuni cu ușile închise, consolidează șansele lui von der Leyen de a-și asigura încă cinci ani la conducerea celei mai puternice instituții a Uniunii Europene.

UPDATE 12.30 - Din cele 720 de locuri ocupate de eurodeputaţii celor 27 de ţări membre s-au format opt grupuri politice în Parlamentul European.

• Grupul Partidului Popular European (PPE) - 188 eurodeputaţi, faţă de 179 la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Manfred Weber (Germania)
• Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) - 136 eurodeputaţi, faţă de 138 la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Iratxe García Pérez (Spania)
• Patriots for Europe - "Patrioţi pentru Europa", noul grup politic de dreapta radicală creat la iniţiativa premierului ungar Viktor Orban şi care devine a treia forţă politică din Parlamentul European - 84 eurodeputaţi; lider: Jordan Bardella (Franţa)
• Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) - 78 eurodeputaţi, faţă de 69 de membri la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Nicola Procaccini (Italia) şi Joachim Brudzinski (Polonia)
• Grupul Renew Europe - 77 eurodeputaţi faţă de 98 membri la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Valerie Hayer (Franţa)
• Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Greens/EFA) - 53 eurodeputaţi, faţă de 70 la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Theresa Reintke (Germania) şi Bas Eickhout (Olanda)
• Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL) - 46 eurodeputaţi faţă de 37 la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Manon Aubry (Franţa) şi Martin Schirdewan (Germania)
• Europe of Sovereign Nations (ESN) - "Europa Naţiunilor Suverane", noul grup care include şi partidul de extrema dreaptă german Alternativa pentru Germania (AfD) - 25 eurodeputaţi; lideri: Rene Aust (Germania) şi Stanislaw Tyszka (Polonia)

UPDATE 12.20 - Reprezentanţii grupurilor PPE, S&D şi Renew şi-au reafirmat joi, în plenul Parlamentului European, susţinerea pentru ca Ursula von der Leyen să obţină un nou mandat la conducerea Comisiei Europene.

UPDATE 12.10 - Diana Şoşoacă a fost evacuată cu forţa din Parlamentul European după ce a început să ţipe în plen, în timpul dezbaterii privind candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat că a luat această decizie după ce Şoşoacă a întrerupt de trei ori vorbitorii. După ce a fost escortată din sală, Diana Şoşoacă a continuat scandalul şi pe holul Parlamentului. 

UPDATE 12:05 - Ursula von der Leyen a promis joi, în plenul Parlamentului European, să ia măsuri pentru consolidarea Europei, o Europă care trebuie să se poată ridica la înălţimea provocărilor actuale, în cazul în care va obţine un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. 

''Europa nu poate controla dictatori şi demagogi în toată lumea, dar poate alege să îşi protejeze democraţia. Europa nu poate să oprească schimbările, dar poate alege să îmbrăţişeze schimbarea şi să investească în măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor europeni'', a spus Von der Leyen în dezbaterea care precede supunerea candidaturii sale la vot în Parlamentul European.

Politiciana germană în vârstă de 65 de ani a subliniat că nu va accepta ca ''demagogii şi extremiştii să distrugă modul nostru de viaţă european''. În intervenţia sa, ea a promis să lanseze proiecte în domeniul apărării ale Uniunii Europene, inclusiv un scut aerian european. ''Vom propune o serie de proiecte de apărare de interes comun european, începând cu un scut aerian european şi cu apărarea cibernetică'', a spus Ursula von der Leyen. 

''Rusia este în ofensivă în estul Ucraineni şi doreşte ca iarna viitoare să fie şi mai aspră. Ea mizează că Occidentul şi UE vor slăbi. Acum ceva timp, un premier din UE s-a dus la Moscova într-o aşa-numită misiune de pace, dar aceasta a fost de fapt doar o misiune de a face plăcere Rusiei. După doar două zile, avioanele militare ale lui Putin au ţintit o maternitate şi un spital de copii din Kiev. Aceasta nu a fost o greşeală, ci un mesaj clar. Răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar: UE va rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ucraina trebuie să primească tot ce are nevoie pentru a învinge, ceea ce înseamnă că trebuie să facem acum alegeri importante şi trebuie să facem tot ce se poate pentru a-i apăra pe cetăţenii europeni. A venit momentul să construim o adevărată Uniune Europene a apărării'', a insistat preşedinta CE. 

Un alt angajament al Ursulei von der Leyen se referă la politicile în domeniul climatic. Ea a promis că noua Comisie nu va renunţa la politicile verzi, astfel încât preţul energiei să scadă, iar UE să nu mai fie vulnerabilă prin dependenţa de importurile de combustibili fosili. De asemenea, şefa executivului UE a anunţat o revizuire a gestionării frontierelor şi o consolidare a puterilor agenţiilor Frontex şi Europol şi a afirmat că va fi adoptată o nouă abordare privind returnarea migranţilor.

Astfel, Ursula von der Leyen a anunţat că va propune triplarea numărului poliţiştilor de frontieră europeni, până la 30.000. ''Nu vom manifesta nicio toleranţă faţă de cei care ameninţă, cu atacuri hibride, securitatea frontierelor noastre şi a cetăţenilor noştri'', a accentuat Ursula von der Leyen. Ea a spus că în noua Comisie Europeană va fi creat un post de comisar european pentru Mediterana.

 Pe de altă parte, Ursula von der Leyen anunţat crearea unui fond european pentru competitivitate, care va contribui la stimularea competitivităţii şi a inovării, la dezvoltarea producţiei şi la crearea de noi tehnologii în Europa.

UPDATE 10:00 - La Strasbourg au început dezbaterile înaintea votului care va decide dacă îi încredinţează Ursulei von der Leyen un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene. Respingerea ei ar declanşa o criză politică fără precedent. Prima prioritate a viitoarea Comisii va fi legată de prosperitate și competitivitate, a promis von der Leyen în discursul ei.

Pentru a fi aleasă preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (65 de ani) are nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi, relatează Agerpres. La Consiliul European din 27-28 iunie, liderii statelor membre au ajuns la un acord asupra funcţiilor de top din UE, fără însă a exista consens. Şefa guvernului italian Giorgia Meloni s-a abţinut de la votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen, în timp ce premierul ungar Viktor Orban, iniţiatorul formării grupului europarlamentar 'Patrioţi pentru Europa', care cu cei 84 de membri ai săi a devenit al treilea ca mărime din Parlamentul European, a votat împotrivă.

Ursula von der Leyen riscă să nu obţină al doilea mandat

Partidul Popular European (PPE), din care provine Von der Leyen, a rămas prima forţă politică din Parlamentul European, având 188 de aleşi după scrutinul european din iunie. Social-democraţii (S&D) au obţinut 136 de locuri, iar liberalii (Renew) 77 de locuri. Coaliţia ce reuneşte în mod tradiţional aceste trei partide ar asigura astfel suficiente voturi pentru a asigura realegerea Ursulei von der Leyen.

Însă niciunul dintre cele trei grupuri menţionate mai sus nu este ferit de posibile dezertări, ceea ce l-a determinat pe fostul ministru al apărării german să solicite sprijinul Verzilor (53 de locuri).

Însă tocmai Verzii europenii sunt cei care au adus cazul vaccinurilor anti-COVID în atenţia CJUE. Potrivit eurodeputatului ecologist Nicu Ştefănuţă, Verzii vor anunţa joi dimineaţă dacă o vor susţine pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat, ei având programate două runde de discuţii miercuri seară şi joi dimineaţă cu politiciana germană.

Orice eventual apel al Ursulei von der Leyen la sprijin din partea grupului de extremă dreapta Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, 78 de membri), asociat şefei guvernului italian Giorgia Meloni, constituie o ''linie roşie'' pentru S&D, Renew şi Verzi. Este de aşteptat ca grupurile 'Patrioţi pentru Europa' şi 'Europa Naţiunilor Suverane' (25 de membri) să voteze contra Ursulei von der Leyen.

Grupurile politice formate în noul Parlament European rezultat în urma alegerilor din 6-9 iunie sunt Partidul Popular European (188 de membri), S&D (136 de membri), Patrioţi pentru Europa (84 de membri), Conservatorii şi Reformiştii Europeni (78 de membri), Renew (77 de membri), Verzi (53), Stânga (46 de membri) şi Europa Naţiunilor Suverane (25 de membri). Un număr de 32 de eurodeputaţi sunt neafiliaţi.