15 noiembrie, începutul Postului Crăciunului 2021. Ce este permis şi ce este interzis în postul de 40 de zile

Postul Naşterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, aşa cum este cunoscut de către credincioşi, începe pe data de 15 noiembrie şi ţine 40 de zile, până pe 24 decembrie. În această perioadă de post, toţi credincioşii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Anul acesta Lăsatul Secului se face duminică seară. Postul Crăciunului ţine de luni, 15 noiembrie, şi se încheie vineri, 24 decembrie, ziua din Ajunul Crăciunului fiind o zi de post negru, numit şi post aspru. Dezlegarea la toate alimentele de dulce se face însă numai după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.

Ce este permis şi ce este interzis în Postul Crăciunului 2021

Chiar dacă pentru generaţiile tinere obiceiurile şi credinţele populare nu mai au aceeaşi rezonanţă ca în trecut, farmecul lor atrage deseori privirile, doar că totul este cântărit doar cu unităţi de măsură care ţin de curiozitate, în niciun caz cu spiritul pragmatic şi precaut al bunicilor noştri. De exemplu, în unele zone din nordul Transilvaniei există credinţa că postirea ar fi fost poruncită bătrânului Crăciun de către Maica Domnului, drept penitenţă pentru că acesta tăiase mâna nevestei sale.

În această perioadă, în anumite zone ale ţării, fetele nemăritate trebuie să adune în fiecare zi câte o surcea, iar în Ajun trebuie să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare întru "aflarea ursitului". Vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, să aibă ce ospăta.

În alte părţi ale României există obiceiul „bătutul pernelor”, prin care fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori frumoşi, bogaţi şi cu numerose alte calităţi. Obiceiul presupune ca fetele să ia o nuia şi să „altoiască” zdravăn fiecare pernă din casă, rostind în tot acest timp tot felul de formule magice, care diferă de la o zonă folclorică la alta, toate pentru a-l "chema" pe cel care are să le fure inima.

Zilele cu dezlegare la peşte, ulei şi vin în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Astfel, în zilele de marţi şi joi este dezlegare la untdelemn, peşte şi vin. Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin; iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci se face dezlegarea și la pește.

În ziua de Ajun se ţine post negru, ori past aspru aşa cum i se mai spune. Se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame. Asemenea, cu semințe au ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului.

"Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon", explică părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Sărbători cu dezlegare la peşte, vin şi untdelemn:

• 21 noiembrie - sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică
• 30 noiembrie - sărbătoarea Sfântului Andrei
• 6 decembrie - sărbătoarea Sfântului Nicolae
• 13 decembrie - sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei
• 18 decembrie - sărbătoarea Sfântului Daniil Sihastrul

Rugăciunea care se citește în Postul Crăciunului

În această perioadă creştinii sunt îndemnaţi spre rugăciune pentru purificarea sufletului şi pentru a-şi arăta astfel credinţa faţă de Dumnezeu. Iată rugăciunea care îndeamnă la linişte, bucurie şi împliniri:

„Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare, departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta Veche şi Nouă aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm şi Ţie ne rugăm: întăreşte-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguinţă, spre mărirea numelui Tău celui sfânt şi spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor şi spre biruinţa asupra păcatului; că împreună cu Tine răstignindu-ne şi îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte şi să petrecem cu bunăplăcere înaintea Ta în toate zilele vieţii noastre. Că Ţie se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, Hristoase Dumnezeule şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte, şi Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!”, scrie crestinortodox.ro.